30 decembrie 2011

*Amado mio

Un barbat intreaba o femeie:
- Ce tip de barbat cauti? Ea ramase un moment tacuta, il privi in ochi si ii zise:
- Vrei sa stii intr-adevar? El raspuse:
- Da! Atunci ea incepu sa zica:
- Fiind femeie sunt in pozitia de a-i cere barbatului ceea ce eu nu pot face pentru mine. Platesc facturile, ma ocup de casa, merg la supermarket, fac cumparaturi si totul fara ajutorul unui barbat…Imi pun intrebarea: Ce poti tu sa aduci in viata mea? Barbatul ramase privind. Gandea cu siguranta ca este vorba de bani. Ea, stiind ce gandeste el, spuse:
- Nu ma refer la bani. Am nevoie de mai mult. Am nevoie de un om care sa lupte pentru perfectiune in toate aspectele vietii. El isi incrucisa bratele, se aseza in fotoliu si privind-o ii ceru sa explice mai in detaliu. Ea zise:
- Caut pe cineva care sa lupte pentru perfectiune mentala, pentru ca am nevoie de cineva cu care sa conversez si care sa ma stimuleze din punct de vedere intelectual. Eu nu am nevoie de cineva simplu din punct de vedere mental. Am nevoie de cineva suficient de sensibil ca sa inteleaga prin ce trec eu ca femeie, dar suficient de puternic ca sa ma incurajeze si sa nu ma lase sa cad. Caut pe cineva pe care sa il respect. Eu caut un barbat care se poate ajuta pe sine insusi pentru a ne ajuta reciproc. Caut un barbat care sa inteleaga ca sexul are importanta lui intr-un cuplu dar ca nu determina existenta cuplului care se vrea cu adevarat fericit. Si o femeie adevarata nu va accepta niciodata langa ea un barbat care este extraordinar ... dar numai o ora ! Pentru simplul motiv ca ziua are 24 de ore ! Cand termina, se uita la el si il vedea foarte derutat si intrebator. El ii zise:
- Ceri mult. Ea raspunse:
- Valorez mult!


found my man!

20 octombrie 2011

*Numb

Haley James Scott It all just feels so fake, you know? This idea that good things happen to good people. That there's magic in the world, and that the meek and the righteous will inherit it. Too many good people suffer for that to be true. Too many prayers go unanswered. And every day it just gets worse. Every day we ignore how truly broken this world is, and we tell ourselves it's all going to be okay. But it's not going to be okay. And once you know that, there's no going back. There's no magic in the world...at least today there isn't.

18 octombrie 2011

*Fight them off

E atât de frig şi e abia octombrie.

Oamenii nu se schimbă..sau poate da,poate treptat devin exact cine sunt ei cu adevărat, cine ştie. Uneori ajungem să ne călcăm principiile în picioare în schimbul altora noi- fără să vrem, la altele renunţăm intenţionat şi pe unele le modelăm după bunul plac. E uimitor cum toată viaţa crezi într-un anumit lucru şi apoi apare cineva şi-ţi demonstrează contrariul, îţi arată că se poate şi altfel că situaţia nu e întocmai cum obişnuiai să o vezi tu. Mai simplu, te dă peste cap. Îţi oferă o cu totul altă viziune şi stai şi te întrebi unde ai dispărut, unde e vechiul tău mod de a fi şi de a gândi. Pentru că , cert e că nu te mai recunoşti, e ca şi când ai pornit pe alt drum care din când în când se intersectează cu cel vechi. Poate nu întelegi ce spun, poate nu găseşti niciun sens în tot ce spun, dar la un moment dat le vei întelege, da, într-o bună zi nu le vei mai considera nişte simple cuvinte alăturate.
Dar ştii, în final nu contează, la sfârşitul zilei ajungi la concluzia că principiile sunt nişte simple principii şi atât. Princiipile nu-ţi ţin de foame şi nici nu ţin locul persoanelor pe care le iubeşti. Important, important e cu ce rămâi, mai bine zis cu cine rămâi. Important e să crezi- în orice vrei tu atâta timp cât crezi în ceva sau în cineva. Important e să ai puterea de a spera chiar dacă uneori e nevoie de miracole ca să trecem cu bine peste fiecare zi.

...zilele astea.. aş putea spune că nu au fost presărate cu veşti bune. Accidente, oameni care au scăpat doar cu o zgârietură mică, dar în schimb cu nişte amintiri dureroase- ei sunt cei care au fost suficient de norocoşi încât să sfideze moartea. Oameni care s-au ales cu câteva cicatrici pe care le vor purta toată viaţa cu ei, cicatrici care nu îi vor lăsa niciodată să uite ce s-a întâmplat. Oameni care încearcă să supravieţuiască pentru că nimeni nu poate accepta un asemenea sfârşit- ei sunt cei curajoşi cei care luptă din greu să îşi revină, cei care au primit o a doua şansă, cei care încă mai au multe de spus doar că nu e atât de uşor pe cât pare să îţi dechizi ochii şi să o iei de la început. Şi mai apoi sunt oamenii care nu au fost atât de norocoşi încât să li se mai ofere încă o şansă, ei sunt cei care deşi ar mai avea multe de spus nimeni nu le-a dat ocazia, ei sunt cei care fac pariu că ar fi oferit orice în schimbul unei ore în plus.

E trist să vezi că deşi vedem zi de zi accidente şi auzim de la unul şi de la altul, tot nu profităm, tot nu zâmbim atât de des, tot nu le spunem oamenilor dragi că îi iubim, tot nu ştim să fim fericiţi cu adevărat, încă nu am învăţat să spunem lucruri frumoase. Devenim din ce în ce mai răi cu cei din jurul nostru, mai apoi cu noi până când? Până când dispărem şi nimeni nu ne va mai acorda o a doua şansă. Şi e trist, e tare trist că uităm că unele lucruri nu le putem controla, devenim tot mai neatenţi şi preţul plătit pentru o secundă de neatenţie e mult, dar mult prea scump. Degeaba auzim în stânga şi în dreapta să preţuim fiecare moment pentru că uneori trebuie să facem propriile noastre greşeli, să cădem ca să ne putem ridica, doar că ai certitudinea că vei mai avea ocazia şi mâine să-i spui unui om ce mult înseamnă pentru tine? Eşti tu sigur că mâine omul care ţi-a zâmbit şi te-a salutat întotdeauna va primii pentru prima data un raspuns de la tine şi nu o privire răutăcioasă? Eşti tu sigur că locul ăla din autobuz mai contează atât de mult? E atât de important faptul că întârzii la prima oră, chiar atât de important? Ai certitudinea că mâine vei mai avea cui să îi spui un mulţumesc, un îmi pare rău sau un te iubesc? Contează atât de mult faptul că te-ai certat cu nu ştiu cine pentru că ţi-a luat nu ştiu ce? Sunt lucruri pe care mulţi dintre noi le consideră importante, banii, renumele, popularitatea, şi lista continuă.. dar e trist că uităm ce contează cu adevărat sănătatea, iubirea, prietenii, familia,şi ne amintim de cele mai multe ori când e mult prea târziu ca să mai schimbăm ceva.

Tu de parte cui eşti?

According to Elisabeth Kubler-Ross when we're dying or have suffered a catastrophic loss, we all move through five distinct stages of grief. We go into denial because the loss is so unthinkable we can't imagine it's true. We become angry with everyone, angry with survivors, angry with ourselves. Then we bargain. We beg. We plead. We offer everything we have, we offer our souls in exchange for just one more day. When the bargaining has failed and the anger is too hard to maintain, we fall into depression, despair, until finally we have to accept that we've done everything we can. We let go. We let go and move into acceptance.

20 septembrie 2011

*Serendipity

Just a place somewhere in the world. Maybe it's a lot like your world, maybe it's nothing like it. But if you look closer, you might see someone like you. Someone trying to find their way. Someone trying to find their place. Someone trying to find their self. Sometimes it seems like you are the only one in the world who's struggling, who's frustrated, unsatisfied, barely getting by. But that feeling's a lie. And if you just hold on, just find the courage to face it all for another day, someone or something will find you and make it all okay. Because we all need a little help sometimes-someone to helps us hear the music in their world, to remind us that it won't always be this way. That someone is out there. And that someone will find you.

18 septembrie 2011

*All that you want. I hope you get all that you want cause I do!

The important thing is not to be bitter over life's disappointments. Learn to let go of the past. And recognize that every day won't be sunny, and when you find yourself lost in the darkness and despair, remember it's only in the black of night you see the stars. And those stars will lead you back home. So don't be afraid to make mistakes, to stumble and fall, cause most of the time, the greatest rewards come from doing the things that scare you the most. Maybe you'll get everything you wish for. Maybe you'll get more than you ever could have imagined. Who knows where life will take you. The road is long and in the end, the journey is the destination.

În ultimu' timp lucrurile s-au schimbat atât de mult-cea mai mare parte din ele în bine. Cât despre timp, trece din ce în ce mai repede, dar de data asta am invăţat să ţin pasul cu el. Sunt înconjurată de oameni minunaţi, oameni care merită tot respectul meu, oameni plini de viaţă, oameni frumoşi. Azi nu voi vorbi de rău pe nimeni, azi refuz să subliniez că mai sunt si alte tipuri de personaje. Life is too short to wake up in the morning with regrets. Nu poţi fi supărat la infinit, nu poţi urî pe cineva la infinit, nu poti fi chiar atât de inconştient, încât să laşi viaţa să treacă pe langa tine. Nimeni nu a spus ca e corect, dar măcar vei putea zice la sfârşit că a meritat.
Nu-mi voi permite să nu fac exact ce vreau, să nu stau alături de oamenii pe care îi iubesc, să nu râd ori de câte ori ceva mi se va părea amuzant, pentru că nu ar fi corect. Nu-mi voi permite să evit să plâng atunci când voi obosi la fel cum nu îmi voi permite să nu zâmbesc sau să îi spui unui om cât de mult îl iubesc, de ce să tac? De ce aş face asta? Am să evit cât voi putea eu de tare sa-mi las viaţa să devină ceva monoton, la fel cum nu o voi lăsa să treaca pe lângă mine fără să ştiu că am trăit cu adevărat. Cum se tot zice, carpe diem . Nu vreau să mă trezesc într-o dimineaţă şi să realizez că nu am făcut exact ce mi-am dorit, că nu am fost fericită, că nu am trăit cum am vrut şi după principiile mele, că nu am muncit ca să obţin ce am vrut doar pentru că mi-a fost prea lene, că nu am făcut ce mi-a plăcut şi că nu am fost alături de oamenii care meritau, că nu i-am ajutat pe cei pe care am putut să îi ajut şi că m-am obosit să să le port pică celor care erau nişte oameni mult prea mici să crească vreodata mari. Nu vreau să arunc vina pe timp pentru greşelile mele, nu vreau să spun că nu am fost în stare să ţin pasul cu el. Trecutul e trecut şi nu l-aş schimba pentru nimic în lume, prezentul e acum şi înca îl pot controla, cât despre viitor,în ceea ce-l priveşte chiar nu ştiu şi tind să cred că e mult mai bine aşa.

Do not let your fire go out, spark by irreplaceable spark in the hopeless swaps of the not quite, the not yet, and the not at all. Do not let the hero in your soul perish in lonely frustration for the life you deserved and have never been able to reach. The world you desire can be won. It exists. It is real. It is possible. It is yours.


Şi nu în ultimul rând, nu-mi voi permite să nu spun adevărul, nu-mi voi permite să mă transform într-un om care se va hrăni doar cu minciuni, care va trăi doar din minciuni.

Truth is still absolute. Believe that. Even when that truth is hard and cold, and more painful than you've ever imagined. And even when truth is more cruel than any lie.

3 august 2011

*De 333 de ori II.

De 333 de ori !

Dupa fix un an si 6 luni am sa repet cele 333 de chestii despre mine.

1. Porecla mea e inca Maji.
2. Ma enerveaza numele meu, Maria-Ioana.
3. Incapatanare, cinism si egoism. Si ce altceva daca nu egoismul ar putea explica credo-ul: “scopul scuza mijloacele”.
4. Nu-mi dezvalui slabiciunile.
5. Sa speri ca mi se va face mila e o pierdere de timp.
6. Nu ma pot decide intre Dunhill albastru, negru sau rosu.
7. Ador Grey's Anatomy si Dr. House.
8. Am radiografii pe pereti.
9. Recomandari pentru cel care “sta langa” sofer: Inchideti ochii si gura, chiar nu are rost sa va agitati.
10. Nu mai am rabdare sa ajung la facultate.
11. Visul meu e sa intru la UMF(Universitatea de Medicina si Farmacie) Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca sau Carol Davila, Bucuresti.
12. Soferul, nascut inainte de Revelion sau imediat dupa, e pur si simplu o ambuscada pe roti! 13% din accidente au loc din vina lor – e un record intre semnele zodiacale… Incapatinati si suparaciosi, Capricornii seamana teroare pe drum. Ei nu semnalizeaza schimbarea directiei de mers. Viteza cu care merg de obicei, e dubla fata de cea legala. Se baga pe contrasens. Iar nenorocirea principala – este ca ignora in totalitate semnele de circulatie. Nu le observa si punct!- deci la mult doamne ajuta.
13. Am inceput sa ma inteleg chiar foarte bine cu nea' Pana.
14. M-am specializat in saritu' gardului.
15. Rad cu placere de altii, dar nu si de mine. Nu suport glumele pe seama mea. Nici cea mai mica aluzie!
16. Vreau sa ma mut de acasa.
17. Am fost roscata aproape un an jumate si desi m-am vopsit satena voi reveni la roscat.
18. Nu sunt blonda!
19. Am luat C.A.E-ul.
20. Nu suport matematica.
21. Imi plac desenele animate, doar ca nu prea mai am timp sa ma uit.
22. Inca il ador pe dragalsul de Peri ornitoringul.
23. Chirurgie, afacerile de mare amploare, conducerea tarii – lista poate continua. Se spune ca Iisus Hristos a fost Capricorn.
24. Sunt fericita.
25. Am si mai multe amintiri.
26. Imi e frica de gandaci si dracu mai stie ce insecte.
27. Imi place berea.
28. Ador sa-mi beau cafeaua dimineata alaturi de o bine meritata tigara.
29. Nu suport pupincuristii.
30. Urasc sa tipe cineva la mine.
31. Mi se pare genial Why cheat? If you're not happy, just leave.
32. Inca am 2 bambusi norocosi in camera si inca 2 plante care habarnam ce sunt.
33. Cand sunt beata imi arunc bricheta pe care o caut ca o nebuna dimineata urmatoare.
34. Cand sunt mahmura nu ma doare capu'.
35. Ma uit la fel de des la fix.
36. Am un cerc de Hula Hoop si sunt mandra de el.
37. Inca n-o suport pe sora-mea si inca tind sa cred ca e o cretina.
38. Acum imi e lene sa scriu cu diacritice.
39. Imi e dor de taberele de la munte.
40. Anu' asta nu am fost deloc la schi.
41. Am scapat de Lexis.
42. Eu zic ca m-am schimbat destul de mult, in mare parte- in bine.
43. Un pachet de tigari ma tine din ce in ce mai putin.
44. Am o pisicuta neagra desenata pe perete si e asa faina.
45. Am 4 fonduri de ten si folosesc doar unul.
46. Am plecat de acasa fara telefon,portofel si abonament.
47. Tot nu-mi plac ciupercile.
48. Stau in ultima banca de la geam.
49. Vorbesc la fel de mult la telefon.
50. Nu mai imi plac stafidele.
51. Tot nu sunt intreaga la minte.
52. Inca intentionez sa-mi fac un tatuaj pe incheietura mainii.
53. Ma imbat la fel de greu.
54. Sunt sincera, brutally honest.
55. Continui sa fiu obsedata de cifra 3.
56. Si desi uneori imi vine sa-mi trag 2 palme peste cap, accept ca totul se intampla cu un motiv.
57. Detest cozonacul cu nuca, cat despre cel cu mac, a inceput sa ma lase rece. Stiu la ce te gandesti, dar cozonac cu rahat sa mance mata!
58. Mi-e frica sa urc cu liftu'.
59. Am momente cand sunt obsedata de curatenie.
60. Nu pot sa invat daca pe birou e dezordine.
61. Inca stric telefoanele foarte repede.
62. Iubesc sa fumez si nu intentionez sa ma las prea curand de fumat.
63. Am inteles si eu dupa 3 ani functiile la matematica.
64. Mi se pare amuzant de adevarat ce se spune Stiu ca sunt proasta.Dar cand ma uit in jur prind curaj.
65. Detest sa fiu copiata.
66. Pe peretele din spatele clasei sunt explicatiile mele privind circulatia sangelui prin organism si realizarea schimbului de gaze la nivel pulmonar.
67. Am un saculet mic pe care l-am primit acum un an sau 2, de care e agatat un biletel pe care scrie De azi imi pasa., si sunt foarte mandra de el.
68. Ador mirosul din spital si farmacie.
69. Am fost in sala de operatii si am vazut 2 operatii de cataracta pe care le-am gasit plictisitoate.
70. Am fumat in sala de operatii si am mancat in timp ce un pacient era operat.
71. Am fost doar o singura data la patinoar anu' asta.
72. Imi e dor sa joc tenis.
73. Tot nu stiu germana.
74. Ador franceza.
75. Nu-mi plac iaurturile cu fructe.
76. Ciocolate cu capsuni, piersici si dracu mai stie ce mi se pare gretoasa.
77. Vreau sa ma plimb de nebuna ore in sir fara sa ma deranjeze nimeni.
78. Ma dispera dobitocii care suna cu numar ascuns si nu zic nimic, macar de-ar zice ceva.
79. Zambesc din senin uneori.
80. Nu prea mai am somn.
81. Mi-e frica de gaini.
82. Nu prea mai imi plac covrigii cu mac.
83. Sunt imprevizibila.
43. Cred ca e adevarat citatul Some people just keep their feelings to themselves.
85. Am avut un deja-vu chiar acum.
86. Sunt alaturi de oamenii mei frumosi ori de cate ori au nevoie de mine.
87. Niciodata nu am avut aceeasi nuanta de roscat la par.
88. Stiu sa citesc un om din priviri.
89. Am avut parte de inca o vara bestiala.
90. Inca imi iubesc i-pod-ul.
91. Sunt impulsiva.
92. Imi sustin punctul de vedere atata timp cat stiu ca am dreptate.
93. Imi iubesc tusul de ochi.
94. Nu-mi plac chestiile sclipicioase sau lucioase.
95. Ma dispera solicitarile de jocuri- ba cretinilor eu nu ma joc nici Farm..bla bla nici alte rahaturi de genu'!
96. Abia astept primavara.
97. Nu credeam ca o sa ajung atat de departe.
98. Nu am luat niciodata droguri si nici n-am sa iau.
99. Urasc din tot sufletul rozul.
100. As transa manelistii care asculta manele la maxim si nu-i respecta pe ceilalti.
101. Ma enerveaza cand ma trezesc mai tarziu decat trebuie.
102. Mi se pare jignitor sa mimezi orgasmul.
103. Uneori timpul trece foarte repede, alteori atat de greu.
104. Fiecare om e special.
105. Ma tin intotdeauna de cuvant.
106. Sunt un om punctual, detest sa intarzie lumea.
107. Imi pasa cu adevarat de foarte putini oameni.
108. Vreau sa fiu independenta pentru ca ma enerveaza ideea ca depind de cineva.
109. Nu vreau copii.
110. Am un spirit de observatie foarte dezvoltat.
111. Nu sunt o fire complicata, sau profunda, pentru ca nu am nimic de ascuns.
112. Sunt sociabila.
113. Sunt precauta si sceptica ,deci foarte greu de pacalit.
114. Nu pot sa stau locului.
115. Sunt capabila de mari sacrifici atata timp cat stiu ca merita.
116. Mi se pare aiurea sa-mi plang de mila.
117. Nu-mi plac oamenii slabi de inger, oamenii cu coloana vertebrala de tenie si oamenii depresivi.
118. Pot urma cu exactitate un anumit plan fara sa ma abat de la el.
119. Oricat vor incerca oamenii sa ma convinga, eu tot medicina vreau si voi vrea.
120. Sunt o persoana expansiva si agresiva-deci o scorpie.
121. Etichetez destul de usor oamenii din jurul meu.
122. Iert destul de rar, in schimb de uitat, nu uit niciodata.
123. Daca un om calca stramb, a doua oara nu mai am incredere in el.
124. Desi uneori las impresia de om naiv, credul care poate fi foarte usor manipulat, nu e asa.
125. Pot manipula foarte usor anumite persoane, si totusi nu o fac.
126. Nu suport monotonia.
127. Sunt o fire cat de cat optimista.
128. Uneori sunt incapabila de introspectii.
129. Mi se pare foarte greu sa fiu obiectiva.
130. Ador claviculele.
131. Nu as renunta niciodata la oja rosie, bine poate nici la cea neagra.
132. Imi plac vocile ragusite ale unor oameni.
133. Nu imi place sa fiu mintita in niciun mod, nici daca e spre binele meu.
134. Imbratisez doar persoanele foarte dragi mie.
135. Mi se pare penibil cand trebuie sa stau in fata clasei sa mi se cante la multi ani.
136. Urasc ca atunci cand impart bomboane de ziua mea toata lumea ma pupa.
137. Ma enervez destul de repede.
138. I like to be in the know.
139. I love kisses on the forehead.
140. Ador cand rasu' unui om e mai amuzant decat gluma in sine.
141. E asa amuzant cand cineva spune un banc si din cauza ca rade prea tare nu mai apuca sa-l termine.
142. Imi place sa imbratisez persoane pe care nu le-am mai vazut de foarte mult timp.
143. Iubesc momentu' cand imi amintesc in sfarsit melodia pe care o fredonam de ceva timp.
144. Am 3 inele pe care le port intotdeauna.
145. Sunt dependenta de inside jokes.
146. Thank God I'm a woman.
147. Detest sa iau pastile (a nu se citi droguri).
148. Nu suport sa-mi mazgaleasca cineva banca.
149. Nu sunt usor de impresionat.
150. Vreau sa ajung un medic foarte bun.
151. Mi-ar placea sa fac voluntariat la SMURD-ba ce-i drept si curatatu' salvarilor dupa interventii e o chestie, macar mai vezi ceva sange sau voma- deci bonus point pentru orice as face ca voluntar.
152. Am un lemur de plus pe care il ador si il am de vreo 3 poate chiar 4 ani de la my person,my best friend, my sister.
153. Am un ceas de perete turcoaz cu gri tot de la ea- Alinus.
154. Uneori trebuie sa-mi ascund tigarile in dulap ca sa nu se joace sora-mea cu ele.
155. Imi pierd foarte repede rabdarea.
156. Destul de multe persoane imi cer sfatul si ii ajuta-nu spun ca imi place sau ca-i ajut pe toti.
157. Daca arati ca dracu intr-o zi si imi vei cere parerea nu te astepta sa auzi ceva frumos.
158. Ma enerveaza cei care nu-mi spun direct ce vor sau ce le trece prin cap.
159. Imi place sa am ultimul cuvant intr-o cearta pentru ca aproape intotdeauna aduc argumente solide, si cat se poate de adevarate- deci am aproape mereu dreptate.
160. Nu sunt influentata foarte usor de parerea oamenilor, exceptand cei dragi mie.
161. O data ce te-am dat dracu, dat ramai ca eu nu te mai primesc inapoi.
162. Urasc, deci urasc sa fiu tratata cu superioritate, de parca eu n-am creier si de parca eu nu stiu sa-l folosesc. Si la anumite faze as spune cu zambetul pe buze si din toata inima ( da am asa ceva !)in pizda mati cand te-o fatat mata nu stiai nici tu cu ce se mananca deci ia mai du-te tu dracu !
163. Iubesc cerealele cu lapte.
164. Nu imi fac niciodata tema la mate.
165. Stiu, ba nu, sunt convinsa ca roata se intoarce odata si odata-no matter what.
166. Nu sunt fotogenica.
167. Pentru ca ma cheama Maria si Ioana si mai e si ziua mea de nastere, tre sa dau bomboane (a se citi de baut) de 4 ori pe an.
168. Imi plac lamaile, le ador.
169. Cred ca e adevarat ca dincolo de orice zid|nori de zambet.
170. Imi plac briosele.
171. Detest ciupercile.
172. Ciocolata e mult prea dulce din punctul meu de vedere.
173. Imi plac merele verzi.
174. Imi place cum miroase otetul.
175. Urasc galbenul, si potocaliul.
176. Ma cam enerveaza Izzie Stevens din Grey's Anatomy.
177. Inca sunt obsedata de Grey's Anatomy.
178. Imi place ananasul.
179. Uneori incep sa rad pentru ca imi amintesc cate ceva amuzant.
180. Imi place culoarea rosie la par-roscata.
181. I painted the apartment. A happy color. Red, like blood
182. Imi da din nou bere in Brit.
183. Am foarte multe citate pe pereti.
184. Abia astept sa merg la facultate.
185. Aproape tot timpu' sun la interfon-desi am cheile in mana.
186. Iubesc rodiile.
187. Am zile cand am chef sa-mi port ochelarii.
188. Am un soricel din hartie pe care il am de vreun an si ceva de la un tip din Brit.
189. Inca ador sa vorbesc la telefon ore-n sir.
190. Si inca imi place sa vorbesc prin mesaje in ora.
191. Imi place biologia si chimia, da stiu era de asteptat.
192. Am inceput sa dau pe la orele de chimie.
193. Imi e dor sa mai merg pe munte.
194. Nu imi plac bananele.
195. Am foarte multe carti.
196. Am un portofel rosu.
197. Imi placea destul de mult Blue Foundation - Eyes On Fire, dar e pacat ca au pus-o pe soundtrack-ul de la Twilight.
198. Imi iubesc cana cu I love you pe care am primit-o de ziua mea de la Oana.
199. Am facut baie in piscina cu hainele pe noi.
200. Am un pix incredibil de dragut de la Mara cu animal print, si nu pot sa cred ca-mi place.
201. La sfarsitul scolii am primit o carte de la tipa pe care o respect, Despre dragoste si alti demoni.
202. Ador sambata dimineata.
203. Imi plac salatele de fructe.
204. Detest sa fiu intrerupta cand citesc.
205. Sunt atat de greu de inteles, incat si mie uneori mi se pare imposibil sa-mi dau seama.
206. Imi schimb starea de spirit foarte repede.
207. Vreau o sinsila.
208. Am citit aproape 800 si ceva de pagini in aproape 1 zi si un pic- nu,nu non-stop.
209. Citesc repede.
210. Ma enerveaza ca toate barurile se duc dracu.
211. Ma scoate din sarite faptul ca numarul de coclete si cocleti creste alarmant.
212. Urasc ca toti pustii pana in 14,hai 15 ani se cred atat de inteligenti de parca ei au definit notiunea de punker, rocker, and so on si merg in baruri si au o atitudine vizibil superioara, sfidatoare.
213. Am inceput sa fiu atat de calma si de relaxata.
214. Deci eu am luat 10 in teza la fizica.
215. Vreau sa donez sange cand fac 18 ani.
216. Am ajuns la spital de 2 ori.
217. Am facut injectii.
218. Am avut o branula in mana pentru prima data si perfuzie la fel.
219. Vreau un catel.
220. Imi place sa beau cafeaua in Come Back.
221. Imi ador conversii rosii.
222. Cred ca este adevarat Human dignity + Compassion= Peace
223. Ma port frumos doar cu cine merita.
224. Acum sunt calma peste 5 minute s-ar putea sa incep sa ma agit sa urlu.
225. Sunt capabila de orice cand vine vorba de oamenii dragi mie si de binele lor.
226. Inca urasc duminicile.
227. Inca imi place cand incepe Australian Open.
228. Detest sa merg cu autobuzu' de Poiana iarna.
229. Abia astept sa dau de carnet mai exact in juma' de an.
230. Tati a zis ca nu se urca in masina cat timp sunt eu la volan.
231. Imi e dor de tabara in Ceahlau cand mancam ca idiotii afine.
232. Inca nu cred in preoti.
233. Si nici nu prea merg la Biserica.
234. Imi iubesc pentagrama primita de la Gugusor.
235. In sfarsit am aflat de ce ne poarta pica profa de bio, pentru ca noi, da noi avem potential si nu tre' sa ne culcam pe o ureche.
236. Mi-ar placea sa fiu paramedic la SMURD (Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare).
237. Sunt voluntara la Crucea Rosie.
238. Without my friends I would be normal.-so true.
239. Imi place sa merg cu trenu'.
240. Mi se par deplasate declaratile de iubire, si mai ales in vazul lumii.
241. Nu pot sa spun te iubesc de dragu' de a o spune asa ca sa ma aflu in treaba.
242. Am fost in Praid si e cea mai tare mina din tara, e imensa si ai si net si semnal la mobil.
243. Sunt claustrofoba.
244. Nu stiu sa gatesc.
245. Mi-am prins toate degetele la usa la 6 ani.
246. Cel mai probabil voi merge la facutate in Bucuresti.
247. Stiu sa iau tensiunea arteriala si nu ma refer la tensiometrele digitale.
248. Am mers cu ambulanta.
249. Abia astept sa asist la o operatie pe bune.
250. Ortopedia- meseria care te caleste, la asta vreau sa asist prima data, la amputarea unui membru.
251. Am coloana stramba.
252. Pot face podu' din picioare.
253. Am participat la Maratonu' celor 24 de ore de inot de 2 ori si vreau sa merg si la anu'.
254. Imi place sa inot.
255. Iubesc tenisu'.
256. Am fost pe foarte multe trasee pe munte si in multe tabere.
257. Nu pot sa cred ca aproape a mai trecut o vara.
258. Vreau sa merg la Londra.
259. Ador The Cat Empire.
260. Oliver Riedel mi se pare super bun.
261. Imi place Rienergy.
262. In general birchetele mele sunt rosii, destul de rar alta culoare.
263. Nu ma deranjeaza sa spal vasele, dar detest sa le pun la loc.
264. Fumez destul de mult.
265. Nu prea mai beau alcool.
266. Nu raspund tot timpu' la telefon pentru ca nu-l aud.
267. Am 2 prezervative in portofel unu verde marin si unu negru nu ca le-as folosi eu, just in case, si nu sunt singura tipa, sunt foarte multe tipe care au asa ceva in portofel desi nu avem pe ce-l pune.
268. Imi e dor de scoala.
269. Tre' sa fi nebun sa nu iubesti marea.
270. Este foarte adevarat, tot raul spre bine.
271. Tre' sa ma abtin sa mai comentez la profu' de mate.
272. Imi ador pixu' care arata ca o seringa.
273. Imi amintesc ce tare a fost revu' asta si cum mergeam la 4 dimineata pe dupa ziduri si ne chinuiam sa vedem drumu' care se tot balansa.
274. Iubesc Starbucks.
275. Ma dispera sa stau de fiecare data sa descalcesc castile.
276. I solemnly swear that the day i get my license is the day you get hit by a car.
277. Nu imi plac copiii.
278. Nu am rabdare cand vine vorba sa ma joc cu sora-mea si ajung dupa 2 minute sa o pleznesc.
279. Sora-mea imi zice suri.
280. 1 septembrie e o zi decisiva.
281. Imi e tare, tare dor de taberele de la Diham.
282. Imi lipsesc vechii Limpici.
283. Imi place sa ma plimb pe sub Tampa cu Mara si cu Chilly.
284. Vara asta a fost si inca mai e ceva din ea, dar totusi pana acum a fost super, super.
285. Am tabelul periodic al elementelor pe perete.
286. Ador filmul Chicago.
287. Imi place sa fac baloane din guma de mestecat.
288. Sunt un om extrovertit.
289. Cand ma enervez fara sa-mi dau seama ridic tonu' si ajung sa urlu' a o nebuna.
290. Iarna e asa faina.
291. Mi se pare asa frumos sa stai in casa iarna si sa bei ciocolata calda si sa stai acoperit cu o patura pufoasa si cu un urs mare de plus langa tine si sa te uiti la filme.
292. Vreau sa-mi iau un medalion in forma de libelula.
293. Am 2 bratari pe care le port si pe care le ador.
294. Am obiceiul de a critica.
295. Cand cineva face o greseala in timp ce vorbeste mi se pare aproape imposibil sa nu il corectez.
296. Imi place tare mult citatul Learn to be what you are, and learn to resign with a good grace all that you are not.
297. Nu imi place sa sterg tabla.
298. In ciuda aparentelor si in ciuda faptului ca urasc foarte tare rozu' camera mea are destul de mult roz..bine nu bombon..un roz in limita bunului simt.
299. Am ajuns la concluzia ca lumea e infestata de mesaje subliminale.
300. Mi se pare asa egoist sa-i ceri unui om sa se schimbe doar pentru ca tie nu-ti place ceva la el, fiecare are dreptul de a fi exact asa cum vrea.
301. Este foarte adevarat Change will never happen when people lack the ability and courage to see themselves for who they are.
302. O ador pe Cristina Yang.
303. Am auzit live Maria-Ioana tu esti campioana.
304. Inca am momente cand imi rod unghiile.
305. Imi plac tare mult pisicile, dar si cateii.
306. Nu il suport pe Puya.
307. Imi e dor sa merg la Cabana Malaiesti.
308. Medicinistii au de invatat incredibil de mult, atata informatie incat uneori cred ca oamenii aia nu sunt oameni ci roboti.
309. Ca sa fi un chirurg bun ai nevoie si de talent.
310. Imi place cum suna I'm a surgeon. I do the rescuing. You are not my knight in shining whatever.
311. O meserie grea mi se pare a celor care lucreaza la descarcerare si daca ma gandesc mai bine si a celor de la terapie intensiva.
312. Chirurgia plastica nu se rezuma doar la silicoane si botox si cand vin oameni arsi de vai steaua lor atunci ce cristos le faceti? Si mirosu' ala de carne arsa si asa mai departe, deci calmati-va.
313. Am o bricheta care atunci cand o deschizi spune Fuck you, fuck you si i se aprinde luminita in dreptul mainii care-ti arata muie, doar ca trebuie sa o reincarc.
314. Poti sa urli pe strada cat vrei dupa mine pentru ca eu cum am castile in urechi nu te aud.
315. Imi plac jeleurile cu sare de lamaie pe deasupra.
316. Ador limonada cu menta.
317. Vreau sa traversez Sahara intr-un Land Rover.
318. Imi place sa merg desculta prin iarba.
319. Mi-ar placea ca macar pentru o luna sa-mi vopsesc parul turcoaz.
320. Si anu' asta vreau sa stau in ultima banca de pe randu' de la geam.
321. Profa de istorie nu imi va mai putea spune Flacara olimplica pentru ca momentan nu mai am paru' rosu.
322. Imi plac caramelele Sugus.
323. Otetul balsamic mi se pare super.
324. Nu imi place sa scriu cu creionul.
325. Nimic nu se compara cu o saptamana la mare si una la munte.
326. Ma enerveaza copilasi care au impresia ca ei au dat gaura-n macaroana sau ca ei au pus coada la pruna.
327. Oamenii devin din ce in ce mai orgoliosi si rautaciosi.
328. Nu prea am stare.
329. Imi place cand ne adunam toti in jurul focului si cantam cu totii si se canta si la chitara.
330. Nu suport sa mi se scoata ochii cand gresesc, ci sa mi se spuna in mod civilizat.
331. Bataia e pentru animale, ele se bat, suntem oameni deci ar trebui sa fim capabili sa comunicam fara violenta.
332. Pot fi asa rea cand vreau, nici nu-ti poti imagina.
333. Si de data asta am avut rabdare sa scriu cele 333 de chestii.

Nu am timp sa verific probabil ca sunt unele care se repeta!

2 august 2011

*We are everything that you were too afraid to be

Încă o lună, prea puţin timp rămas. Când dracu a trecut vara? Adevaru' e că de câţiva ani încoace timpu' parcă a luat-o razna, saptămânile trec incredibil de repede, şi anii, ăia nici nu mai ştii când naiba au trecut şi numa' te trezeşti într-o dimineaţa vai de capu' tău şi vezi că ai îmbătrânit ca dracu de tare, că ai familie, serviciu, şi nişte plozi care deja se mută la casele lor pentru că şi ei la randul lor au copii. Şi parcă simţi cum ceru' începe să se crape şi îţi pică în cap, şi nicidecum bucăţică cu bucaţică, de fapt cred că dacă ar putea ar cadea tot deodată fără să te avertizeze înainte pentru că nimeni nu te anunţă că diferenţa dintre copilul care merge la gradi şi tu adolescentul e o linie atât de subţire, o linie atât de fină încât abia o vezi şi te miri de ce cristos asa dintr-odată toată lumea pune atâta presiune şi responsabilitate pe umerii tăi. Dar lăsând la o parte faptu' că o să ajungem nişte boşorogi stafidiţi de vai mama lor, eu cred că vom fi cei tari părinţi-bunici- pentru că străbunici e deja vis, hai ziceţi mersi dacă prindeţi 60 de ani. Noi suntem cei care au adunat cele mai multe vise, cei care au devenit oameni mari pe nesimţite, cei care deşi uneori şi-ar dori să fie iar copii, reuşesc să fie fericiţi, chiar fericiţi pentru că ei au ştiut că nu a zis nimeni că va fi uşor, şi în fond tot răul spre bine.

Dar hai să revin la vară. Hai să revin la pauza de fericire, la zâmbete, râsete, la ceştile de cafea, pachetele de ţigari, prietenii vechi dar şi cei pe care abia i-ai cunoscut, dimineţile cu soare care nu te lăsau să dormi, plimbările, berile reci, sticlele de Coca-Cola, Cola cu gheaţă şi lămâie, baie în piscină la 12 noaptea şi sutienele de la costumele de baie care pluteau pe langă, cănile, pardon sticlele de apă turnate în cap, terasele pline de oameni, cafelele băute în faţa televizorului în zilele ploioase, şezlongul de pe balcon care stătea doar cum voia el, foile arse şi aruncate de la etaju' 1, nopţile nedormite, sticlele şi dozele de energizante băute, abilitatea de a cânta la karaoke în ciuda faptului că nu ai ureche muzicală, aruncatu' ţigărilor pe geam, filmele de groază care nici măcar nu erau de groază (p.s. hon nici măcar nu ştim cum se termina filmu' ăla), întinsu' pe jos noaptea în mijlocul strazii doar să te uiţi la cer şi să fumezi o ţigară, drumul care părea că se mişcă, ţigarile uitate care ajungeau să se fumeze singure, limonadele cu mentă băute pe nerăsuflate, cântatu' cu căştile în urechi pe stradă 2 melodii total diferite, ţipetele de fericire, mersul prin ploaie, cafelele savurate la ora 10 in Come Back, toate bârfele pe care le-au auzit pereţii ăia, culoare ojei care oscila strict de la roşu deschis la roşu sângeriu sau negru da' mai rar, piramida din pahare de bere, bileţelul de pe spatele bluzei în timpu' concertului (Grasu' XXL) Maria- Ioana, încântată :) felicitările şi zâmbetele aruncate după, băile pe care le primea căţelul, tentativele de a găti mâncare semipreparată, banca din parc care deja ne ştie, barfele matinale şi cele "nocturne", muzica care se auzea în toată casa, plonjările în piscină cu hainele pe noi, inside jokes, diferenţa de temperatură în restu' casei cald, în cameră frig- foarte, covoarele care faceau orice altceva numa' să stea nu, scările care au văzut mai multă cafea decât cănile, oglinda din cameră în faţa căreia ne îngrămădeam, plimbările pe sub Tâmpa cu Chilly, coşu' de gunoi de sub birou plin de chiştoace şi scrum de ţigară, colecţia de brichete, azi una mâine alta, şi căutatu' de brichete roşii în tot oraşul, micile peripeţii şi după telefoanele care sunau de zor, pungile de jeleuri aruncate în toată camera, sticlele de Rienegy de peste tot, sertare, şi unde mai vrei, foile care nu voiau să ardă şi a trebuit să le dai cu fixativ ca să ia foc, melodiile care le puneam pe repeat până ne săturam de ele, a şi deşi sunt nu ştiu câte pahare în cameră noi tot dintr-un singur pahar bem de parcă doar un pahar ai şi atât, alergatu' după autobuz şi băutul cafelei pe fugă, şi dacă tot suntem aici să nu uit de alergatu' de ţigani, schimbatul traseului, ocolitul si multe, multe, multe altele.

Şi încă nu s-a terminat vara.

10 iunie 2011

*Swb

În sfârşit pot să afirm că a venit vacanţa. Bine meritata pauză..oricum era şi cazul pentru că a fost un an teribil de aglomerat, stresant şi nervi peste nervi, haos,dar una peste alta a fost un an destul de ok.

Tâmpeşti când vezi câte lucruri o să ai de făcut, tâmpeşti doar gândindu-te că şcoala ar mai fi ţinut încă o lună. Orice om are nevoie de momentele de "respiro".

Pauze..când spun pauze nu mă refer la cele de 10-20 de minute, vacanţa pentru mine, sau pentru noi mai bine zis e o pauză, un moment în care te relaxezi, dar şi faci toate tâmpeniile posibile, ei bine nu chiar toate.

Cu toţii am aşteptat vara...
Şi totuşi nu-mi vine să cred că a trecut încă un an..atât de repede. Parcă ieri intram in a 10-a şi mă gândeam că iar va fi un an lung şi oho cât mai e până la vacanţa de vară. Şi azi nu mai e nici măcar o săptămână de şcoală, trece timpu' ca dracu de repede şi nici măcar nu îţi dai seama cât de repede se duce şi una naiba se duce, uneori realizezi că abia mai ai timp să respiri. Du-te fă aia, mergi nu ştiu unde, întoarce-te şi caută pe nu ştiu cine, du-te şi vezi, stânga, dreapta, dreapta, stânga. Şi într-un final vine vacanţa.

Cred că nu e om care în vacanţa de vară să nu aiba măcar un moment în care să-l trăznească un chef nebun să înveţe la ceva, nu ştiu orice numa' să fie legat de şcoala şi când începe şcoala nimeni nu mai are chef să facă nimic. Ce prostie.
Cert e că a venit vara. Plimbări, cafele peste cafele, munte, mare, şi cât mai multe.

24 mai 2011

*you can not imagine the immensity of the fuck I do not give.

It was time to let go, time to grow up, time to stand up. So I left. Which was a pretty good choice. I left and I never looked back, not even once. Why? Well because I realized that I'm not the person that gives up almost everything and makes sacrifices and struggles in order to make other people pround, while they simply watch and whine. Fuck that! Just because I behave in a much more normal way, normal for you, weird for me, that doesn't mean I care. Just because I'm trying to be nice and be a good person, trust me I won't do that with everyone, only with the people that deserve.

“There’s a perspective there and it’s a human being in the
crossroads, in this pinnacle, in this precarious balance of
decision making. It’s really about brutal honesty and about
going to war with yourself and hopefully winning. In a sense,
it’s conceptual because every song on the record has that
perspective and comes from that place of self-examination,
change, ultimately rebirth and renewal. It’s about this choice
to believe, and it’s an optimistic choice even though the word
‘lie’ is in it, it’s an optimistic title because no matter
what happens we collectively as a race continue to keep moving
forward regardless of the insanity.”

12 mai 2011

*Sympathique*

Cu toţii avem probleme. Problemele noastre. Şi acum ne împarţim în 2 categorii, cei care au timp să se gândească la ale lor şi cei care îi ajută pe alţii şi nu mai au timp să se gândească la ale lor.

Ultimii sunt mai deştepţi, dar nu întotdeauna. Cred că e mult, dar mult mai bine uneori să le laşi pe ale tale dracu şi să îi ajuţi pe alţii, şi asta nu înseamna că eşti cel mai bun om din lume sau cel mai grijuliu şi darnic, ci din contră este şi o notă de egoism. Egoism exact, pentru că neavând timp să iţi vezi de tine, laşi toate la o parte, nu te mai agiţi, nu te mai enervezi, nu te mai superi aiurea şi te simţi mult mai bine. Îţi dai seama? Fără neuroni futuţi şi aşa degeaba. Super, nu spun că trebuie să faci asta întotdeauna, dar în majoritatea timpului e cea mai bună variantă.

Şi recunosc nu am avut timp de tâmpeniile pe care le debitam de obicei, nu am mai fost nervoasă, ba chiar am început să ma abţin să mai înjur toţi rataţii, şi-o iau ei oricum fără să mă enervez eu- du-te mă cu măta, du-te. Calm şi bună dispoziţie, linişte şi afară vremea e chiar frumoasă. Vine vara imediat, nu că m-ar încânta faptu' că o să ne sufocăm din cauza căldurii, cât mă încântă bine meritata pauză. Frumos. Frumos. Frumos.

Îmi e foarte bine şi intenţionez să rămână aşa. Chiar îmi era dor să mă trezesc în weekend şi să fie soare, mult soare şi cald şi să îmi beau cafeaua şi să îmi fumez ţigara şi să fie frumos afară.

Nu-i nimic, make it my fault.

To be continued..

4 mai 2011

*I have a heart i swear i do !




But surgery is a trauma in and of itself, and once it's over, the real healing begins. It's called recovery. Recovery is not a team sport. It's a solitary distance run. It's long. It's exhausting. And it's lonely as hell.


Decisions, decisions, decisions, fucking decisions. Well i guess i wanna change. I overanalyzed the hole situation and the thing is that i do have a way too complicated mind and when it comes down to making a decision, and i'm not talking about decisions like "soooo what should i wear today?" or stuff like that, when i say decisions i'm talking about things that will affect my life one way or another, more or less. And when that kind of decision has to be made i start asking myself questions like " what if?", " but if i'm wrong?", " how can i be sure it's like that?" and so on. And it's not ok, not at all because sometimes you have to quit thinking so much because if it feels right, it probably is. I do want to be a nice person and sometimes being nice to the people you don't necessarily like isn't called two faced, it's called growing up. I do want to learn and i do wanna appreciate what i have and i do wanna respect people more and stop considering them a bunch of assholes until they prove me wrong because once in a while there are people that deserve more, and that wouldn't be fair, right? But that doesn't mean i won't make any mistakes, and from time to time say something stupid or act stupid and screw things up. I think that if i remind myself how things used to be before i started acting and then almost ending up a totally cold heartless bitch that couldn't be changed ,maybe once in a while it will be pretty usefull to do that. Because out there, there are people that do need someone to help them,or listen to them and maybe it's ok if they know you are there for them and they can count on you anytime. I can do that, i do it most of the time but the question is, can you? If I were to give one piece of advice that would be stop overthinking everything people! At the end of the day you can either focus on what's tearing you apart or whats holding you together. And remember never invite someone into your head if you don't intend to let them stay. Despite the fact that it's raining cats and dogs, as my teacher would say, the wheather was fucked up all day and it annoys me, not all the time, but today made me feel tired. So anyway sometimes change is good, really change is everything. We have to change this thing: we say that we live our lives to the fullest but that's not like that we postpone a lot of things that we have to do and say until there will be no tomorrow. People will tell you they care, but they don't seem to show it unless you get sick, die or become famous. I don't agree with it 100% but sometimes depending on the people and the situation it's pretty much true.

Fuck NEVERLAND let's not come back until FOREVER ends.
No one needs a smile as much as a person who fails to give one. now how about showing me a big SMILE

Be strong,and you'll finally see the truth: that a hero lies in you. Well it sounds funny but it's true because when it comes down to helping the people we care about we are able to move mountains and even give up our own happiness just to see them smiling. I know what i'm talking about and when you realize that you are able to put someone else's happiness in front of yours, well that's a hell of a moment that makes your day(s) because that's the thing that proves you care about that someone else instead of you- no more "self-centreism".


Life is too short to wake up in the morning with regrets.

3 mai 2011

*FUCKING TRUE

When we say things like "people don't change" it drives scientist crazy because change is literally the only constant in all of science. Energy. Matter. It's always changing, morphing, merging, growing, dying. It's the way people try not to change that's unnatural. The way we cling to what things were instead of letting things be what they are. The way we cling to old memories instead of forming new ones. The way we insist on believing despite every scientific indication that anything in this lifetime is permanent. Change is constant. How we experience change that's up to us. It can feel like death or it can feel like a second chance at life. If we open our fingers, loosen our grips, go with it, it can feel like pure adrenaline. Like at any moment we can have another chance at life. Like at any moment, we can be born all over again.

Change. We don't like it, we fear it. But, we can't stop it from coming. We either adapt to change or we get left behind. It hurts to grow, anyone who tell you different is lying. The more things change the more they stay the same. Sometimes change is good. Sometimes change is everything.

28 aprilie 2011

*It is better to open your eyes and say you don't understand, than to close your eyes and say you don't believe.

A couple of hundred years ago, Benjamin Franklin shared with the world the secret of his success. “Never leave that till tomorrow,” he said, “Which you can do today.” This is the man who discovered electricity. You’d think more of us would listen to what he had to say. I don’t know why we put things off, but if I had to guess, I’d say it has a lot to do with fear. Fear of failure. Fear of pain. Fear of rejection. Sometimes the fear is just of making a decision, because what if you’re wrong? What if you make a mistake you can’t undo? Whatever it is we're afraid of, one thing holds true: that by the time the pain of not doing the thing gets worse than the fear of doing it, it can feel like we're carrying around a giant tumor. And you thought I was speaking metaphorically.

He who hesitates is lost. We can't pretend we haven't been told. We've all heard the proverbs, heard the philosophers, heard our grandparents warning us about wasted time, heard the damn poets urging us to ‘seize the day'. Still sometimes we have to see for ourselves. We have to make our own mistakes. We have to learn our own lessons. We have to sweep today's possibility under tomorrow's rug until we can't anymore, until we finally understand for ourselves like Benjamin Franklin meant. That knowing is better than wondering, that waking is better than sleeping. And that even the biggest failure, even the worst most intractable mistake beats the hell out of never trying.


AMIN!

17 aprilie 2011

*We’re on the road again

-I have my dessert first.
-Is that a political statement? A medical condition, perhaps?
-I just don't see the point in waiting. I mean, what if I die while eating my entree?
-Is that probable?
-It's possible. What if I choke? What if an asteroid come hurling down onto the restaurant?... I'll tell you what, if you swear on your eternal soul that I'll make it through my entree, then I'll wait. But before you answer, consider that if something does happen, you'll have to live the rest of your life knowing that not only did you lie to me, but you denied of my one last indulgence. Are you prepared to shoulder that kind of responsibility?




Fericită, sunt fericită atunci când oboseala nu-şi mai spune cuvântu', când nervii mei se ţin tari şi oricât de nasoală ar fi situaţia merg mai departe şi îi las pe ăia cu ale lor. Ştiu asta atunci când zâmbesc fără niciun fel de motiv şi mă simt bine şi ascult muzică şi fredonez şi mai dau din mâini când mai explic câte ceva. Ştiu asta când îmi beau cafeaua la ora 10-seara, a 2-a sau poate chiar a 3-a în ziua respectivă, îmi fumez ţigara şi ştiu că, chiar dacă îmi va sari somnu' şi nu voi putea dormi toată noaptea, în dimineaţa urmatoare nu voi fi obosită. Ştiu asta atunci când am un chef nebun de a sta şi a lenevi pe o banca, dar totuşi sa fie undeva la soare. Ştiu că sunt fericită atunci când ploaia de afară nu îmi modifică cu nimic starea de spirit ba chiar mă face să mă simt şi mai bine pentru că îmi aminteşte de fiecare dată cât de incăpăţânată şi leneşă sunt pentru că nu ascult când mi se zice să-mi car umbrela cu mine. Sunt fericită atunci când stau acasa şi îmi petrec toată ziua în pat citind vreo carte, uitându-mă la desene animate la televizor sau la vreo comedie siropoasă/umor comico-tragic. Ştiu că sunt fericită atunci când nu am chef să mă cert cu nimeni pentru că nici măcar nu mă deranjez să-mi stric starea de spirit mult prea bună- calm. Ştiu că sunt fericită atunci când chiar daca nu am niciun chef să învaţ sau să scriu mă consolez cu ideea că oricum tot spre binele meu e şi nu are ce rău să îmi facă. Ştiu că sunt fericită atunci când mă trezesc dimineaţa cu un zâmbet d-ăla de om tâmpit pe faţa şi chiar dacă ştiu că va trebui să-mi deplasez caroseria la şcoală, eu tot zâmbesc. Şi ştiu că sunt fericită atunci când lucrurile merg bine şi toate se rezolvă- mai devreme sau mai târziu.

I'm not lucky. I deserve it.

15 aprilie 2011

*Istoria se scrie-n timp, dar nu se repeta niciodata !

Am mers mai departe si inca merg, nimic nu ma poate opri, nu si de data asta.
Istoria se scrie-n timp, dar nu uita, nu se repeta niciodata!

Eu am propiul meu drum, felul meu ciudat de a fi si pe care prea multi nu-l pot intelege. Pe mine foarte putini ma pot citi oricate explicatii ati incerca sa gasiti va asigur ca nu este si nici nu va fi cea corecta. Eu nu lupt impotriva morilor de vant, dar nici nu ma las dusa de val. Nu obisnuiesc sa ma insel in privinta oamenilor si in cea mai mare parte a timpului obtin ce vreau. De cele mai multe ori am dreptate si sunt oameni care pot confirma la orice ora din zi sau din noapte ca asa e.

Detest sa mi se spuna Stii te cunosc mai bine decat crezi! cand stiu foarte bine ca nu e asa, pentru ca pana si mie imi e greu sa-mi stiu urmatoarea miscare, imi e teribil de greu sa-mi dau seama cum ma voi simti peste 5 minute sau ce dracu de decizie care-mi va da peste cap multe dintre planuri voi lua si cine stie ce idee imi va veni care nu va fi nici pe departe cea la care m-as fi asteptat in mod normal. Eu sunt imprevizibila si ca atare voi reactiona in cea mai mare parte a timpului exact cum nu va veti astepta.

Dar vreau sa ajung la oamenii care imi fac ziua mai frumoasa. Pentru ca fiecare zi a devenit si devine din ce in ce mai frumoasa. Pentru ca eu vreau ca ele sa fie asa, vezi tu cand iti propui ceva si cand spui gata ajunge ce pizda masii,ei bine momentul ala e al dracu de memorabil. Tu accepti ce se intampla, te ridici, vezi ca te-ai impiedicat doar de o nenorocita de pietricica, te scuturi, zambesti ca prostu' si mergi mai departe pentru ca ar trebui sa fi ori foarte cretin ori cat se poate de inconstient ca sa ramai pe jos- unde e numai praf.

Dar ideea cea mai importanta e aceea ca iti bagi pula- da pe romaneste iti bagi pula.
Si in fond, stii ce, ce-mi pasa mie ca afara e o vreme de tot cacatu' si ca eu cu lenea pe care o detin pe o perioada nelimitata de timp nu ma deranjez sa-mi car umbrela-niciodata. Ce-mi pasa mie ca tre sa imi sterg papucii de fiecare data cand plec din casa pentru ca datorita ploii se murdaresc ca dracu-si eu am grija de papucii mei. Ce-mi pasa mie ca vacanta o sa treaca incredibil da repede ca si cand nici nu ar fi fost- nu-i bai vine ea vacanta de vara. Ce-mi pasa mie ca nenorocitu' ala de soare nu se mai deranjeaza sa apara naibii odata- dar si cand il prind il inchid intr-un borcan. Ce-mi pasa.. eu sunt fericita, sunt bine dispusa si oricum ar fi vremea nu ma mai deranjeaza, da veti spune cum ramane cu starea aia de somn care ne urmareste in mod constat- ei bine multa cafea dragi mei, cat mai multa cafea.

Lucrurile merg bine atunci cand tu le faci sa merga bine, pana atunci totul o sa fie un haos total- si chiar si asa tot e ceva bun si acolo.

Fiecare are propiul lui scenariu. Fiecare are actorii lui. In fiecare dintre noi e cate un regizor. Fiecare are propiul lui film. Fiecare dintre noi are ocazia de a modifica pe alocuri replicile si reactiile. Fiecare are scena lui. Si fiecare dintre noi are dreptul de a-si scrie povestea.
Cu totii avem ceva in comun- toate sentimentele.

Un om cantarea 86 de kilograme si avea mai multe cutii care cantareau 2 kilograme si el trebuia sa treaca podul o singura data, doar ca podul putea suporta doar 90 de kilograme si el mai trebuia sa treaca si toate cutiile..asa ca ce a facut?...
destul de simplu a inceput sa jongleze cu ele. Cam aceeasi e treaba si cu sentimentele (iubire, durere, fericire, ura, mila, bucurie,and so on) ele sunt cutiile si inevitabil fiecare ajunge in mana omului, care trece podul-.


Tot raul spre bine.

* crede-ma pe cuvant nu se repeta.

31 martie 2011

*Choice my man's to breath or choke. So go die, or learn to hope

And the Earth you thought would end your song, lifts up and now...


Ei bine, se pare ca am reusit, deci inca pot conta pe vointa mea si instinctul meu- nu meriti. Calmul s-a reinstalat in mine, in mintea mea si acum nimic nu o sa schimbe decizia mea, nu si de data asta -nu voi mai permite. Nu mai pun intrebari- pentru ca nu au niciun rost. Nu mai astept raspunsuri sau rezolvari si nici nu le mai caut- pentru ca nu vreau sa le mai aud. Ideile mele sunt in ordine, linistea nu ma mai sperie chiar daca asa imi aud fiecare gand in parte, gand care inainte obisnuia sa urle si sa imi apese pe oase- o durere insuportabila, sa imi sfasie fiecare sentiment in parte sa imi calce in picioare armonia pe care ma chinuiam sa o restabilesc doar ca sa-l ascult-era ca si cand nu aveam demnitate, ca si cand nu aveam coloana vertebrala. Dar azi nu mai tipa pentru ca nu mai e nevoie, azi le aud clar, chiar daca totul e o soapta, azi le aud pentru ca le accept. Ele fac parte din mine, ma formeaza pe mine-un tot. Si cum fiecare om care a insemnat ceva intr-un anumit moment, si-a permis sa-si insuseasca cate un gand si sa-mi dea altul in schimb, asa mi-am permis si eu astazi sa accept. Ce anume? Tot.

Acopera-ti gandurile
Focul s-a stins, negru inchis
Rosu aprins,geamu-i deschis
Economie-n paradis?

Inchide ochii, esti lipsit de durere
Sangele-ti pulseaza prin vene
Inima-ti bate cu putere
Mormant cu ganduri efemere.

Praful s-a asternut,
Ascunde-ti fiecare gand
Despica-l,tu suflet pierdut
Renegi cumva al tau trecut?

Prezentul tau nu-i mut
Accepta ce ai inceput
Tu nu esti om, fara trecut
Destinul tau, un singur gand..
tu pentru mine ai disparut.

I save my heart for my family
My soul for work
My mind in moving
Through the world.




I CHOOSE HAPPINESS.




...the feelings gone.

26 martie 2011

*You made my day

Iti multumesc tip saten cu ochii albastrii din autobuz pentru ca stai mai tot timpul prin preajma mea si trebuie sa recunosc ai niste ochi tare frumosi.
Iti multumesc doamna de la magazin ca desi sunteti incapabila de a va misca mai repede si ma tineti intotdeauna la povesti spunandu-mi noile barfe, ma faceti sa rad pana la lacrimi de vecini.
Iti multumesc copil cu ochii incredibil de negrii ca imi faci cu mana in fiecare zi cand ma vezi ca vin de la scoala.
Iti multumesc ca imi zambesti in fiecare dimineata cand ne intalnim si ma iei in brate, intotdeauna mirosind a ciocolata calda.
Iti multumesc ca ma pupi cum numai tu stii si iti multumesc pentru ceaiul de vanilie cu miere la care m-ai scos saptamana trecuta.
Iti multumesc tip din alta clasa ca mereu urlii cand ma vezi pe coridor si ma intrebi mereu ce mai faci mai majiiii mai.
Iti multumesc vecin de la parter ca imi deschizi usa de fiecare data cand ma vezi si astepti sa intru eu prima.
Iti multumesc vecin de la etajul 1 ca nu mai asculti muzica asa tare si nu mai trantesti usa de la intrare cand vii de la antrenamente.
Iti multumesc colega din banca a 4-a de pe randu' din mijloc ca ma faci sa rad intotdeauna cand imi spui veverito.
Iti multumesc ca de fiecare data cand ne intalnim in autobuz calci toti oamenii in picioare ca sa ajungi langa mine sa ma iei in brate si sa ma pupi.
Iti multumesc ca imi ridici intotdeauna moralu' si imi trimiti cele mai amuzante citate.
Iti multumesc vecina de vis-a-vis ca ma scapi de buni in fiecare zi cate 3-4 ore daca nu chiar mai mult.
Iti multumesc colega din banca a 4-a de pe randu' de la geam pentru desenele dragute de pe perete si din portofel.
Iti multumesc domn de la floraria de langa maternitate ca ne-ai urat succes cand am mai avut de baut 4 cafele pentru ca da, automatul de cafea nu da rest!!
Iti multumesc ca ne-am deplasat pana la magazinul de langa maternitate pentru un nenorocit de pachet de servetele ca sa aflam ca acolo au si tigari si nu trebuie sa mai mergem pana la dracu sa luam.
Iti multumesc pentru cartea pe care mi-ai daruit-o.
Iti multumesc ca niciodata nu te superi cand tip la tine fara sa vreau.
Iti multumesc colega din banca a 3-a de pe randu' din mijloc ca intotdeauna am cu cine chiuli de la orele de germana.
Iti multumesc tanti din statie cu care ma intalnesc in fiecare dimineata ca nu te mai uiti ciudat la mine ca m-ai vazut o data cu sacoul cu emblema liceului si cu tigara-n mana.
Iti multumesc prost de la Mircea Cristea ca m-ai facut sa rad de cat de prost erai si ce glumite seci aveai in tine.
Iti multumesc profa de bio pentru ca nu m-ai lasat sa le dau un carton in cap celor de la LSN pentru ca desi au castigat, bunul simt al lor lasa de dorit din toate punctele de vedere si lasandu-i in plata lor le-am dovedit superioritate.
Iti multumesc colega de banca ca ma lasi sa-ti mazgalesc banca desi tu pe a mea nu scri niciodata pentru ca stii ca ma crizez.
Iti multumesc ca nu prea mai intarzi dimineata si nu trebuie sa te astept prea mult la xerox.
Iti multumesc ca you are still my person dupa atatia ani de zile.

Le multumesc tuturor celor care contribuie cu cate putin la fericirea mea din fiecare zi, si la buna mea dispozitie, va multumesc ca imi aduceti zambetul pe buze intotdeauna.

18 martie 2011

*Oamenii sunt..

Cand intram in liceu invatam ca oamenii sunt niste animale cu sentimente.

Am acceptat, ca atare am mers mai departe. Am inteles si m-am supus cand a fost nevoie, dar am si ripostat.

Nu si azi. Azi realizez ca sunteti o pierdere de timp.
De azi voi, voi va intoarceti inapoi in cutiuta in care v-am incuiat mai demult si pe care am decis sa o deschid acum ceva timp- ce naiva. De azi, voi sunteti dati uitarii ,lasati in urma in cel mai indepartat si mai ascuns coltisor al creierului meu pentru ca voi sunteti cum ati fost dintotdeauna- niste idioti. Fiecare sentiment care va calca in picioare, fiecare dezamagire care parca va rupe in mii si mii de bucatele, si fiecare om care renunta la voi va arunca tot mai adanc in nimicul in care deja va aflati, mi-ati demonstrat de atatea ori ca sunteti niste oameni demni de nimic. Nu as putea sa spun ca imi provocati mila pentru ca nu v-as putea compara niciodata cu un animalut abandonat pe o sosea de niste cretini, in schimb sila- sila e cuvantul care va defineste cand va pronunt numele, o scarba inimaginabila pe care v-ati castigat-o, si-o meritati din plin.

Imi pare rau pentru voi ca ati ajuns sa fiti atat de rupti de realitate si imi pare rau ca nu puteti merge mai departe asa cum am facut-o noi, restu'. Dar sunt covinsa ca deep down fiecare dintre noi stie cand e momentul sa mearga mai departe si cand sa nu renunte, dar voi, voi nu aveti tarie de caracter, doar un om slab, un om care nu e in stare sa se bazeze pe puterea lui, doar acela se tine strans de fiecare lucru care are impresia ca-i apartine si niciodata nu e in stare sa-i dea drumul de frica ca altii sa nu ridice si sa-si insuseasca ce a aruncat el- sunteti penibili.

Imi e greu sa cred ca oamenii devin din ce in ce mai lipsiti de putere, lipsiti de incredere in ei si cele mai elementare lucruri devin azi niste cunostinte atat de indepartate, ganduri, realizari si vise tot mai mici si mai putine. E atat de aiurea tot ce se intampla e ca si cand e un vierme intre noi si ne distruge treptat, iar noi in loc sa-l omoram il hranim in speranta ca ce?

Ne atasam de fiecare om care intra in viata noastra de parca totul se invarte in jurul lui si stim cu totii ca nu e asa. O sa devin bulimica pentru ca societatea in care traim imi provoaca o greata cumplita. Cine nu a auzit sau vazut macar o data un cuplu, copii pana in 14 ani declarandu-si iubirea inca din primele zile ale relatiei lor, covrigel, iubii, norisor, dragoste, inimioara, si alte cacaturi care ma dezgusta pana in maduva spinarii. E imposibil sa iubesti un om din prima saptamana in care esti cu el, si e imposibil sa plangi dupa ce te desparti de un om cu care ai fost o luna, doua poate chiar trei pentru ca a iubi un om presupune a-i accepta defectele, a-i admira calitatile, a-i respecta decizile si a fi acolo pentru el cand are nevoie de tine, dar si sa-i lasi spatiu cand are nevoie de cate o pauza fara sa-i contesti decizia. Evident acum probabil voi(copii pana in 14 ani) va ganditi ah dar noi deja facem asta,doamneee si in caz ca am avut dreptate, sunteti niste ipocriti incapabili de a iubi- multumesc de confirmare, stiam ca am dreptate.

Si revenind nu trebuie sa intelegi, trebuie doar sa crezi si nu trebuie sa incerci sa iti explici, trebuie doar sa traiesti si ca sa traiesti trebuie sa te accepti mai intai pe tine, si ca sa te poti accepta pe tine trebuie sa-i accepti pe cei din jurul tau si ca sa fi capabil sa faci asta, trebuie sa mergi pe ideea ca oamenii sunt doar oameni si totul, totul se intampla cu un motiv, iar cand vei intelege ca esti un simplu om neinsemnat intr-un univers imens si ca oricand cineva ar putea decide sa te inlocuiasca (si poate ca nu o face), abia atunci cand iti vei da seama ca desi nu toti te vor tine minte, ai contribuit si tu cu ceva la fericirea sau supararea unora dintre ei,si la foarte putini, le-ai schimbat viata pentru totdeauna, iar unii,unii nu te vor uita cat vor traii.

Alergam aiurea dupa nimicuri si facem lucruri de dragul de a le face. Timpul trece atat de repede.

Cand terminam liceul ajungem la concluzia ca oamenii sunt niste animale punct.

17 martie 2011

*Hybrid

A fost o perioada tare ciudata,de fapt inca e pentru ca nu da semne cum ca s-ar opri. E o stare tampit de nebuna, dar totusi incredibil de placuta, o stare de plutire. Sunt atat de calma si nu imi sta in fire sa fiu chiar atat de bine dispusa tot timpul. E ca si cand toate sentimentele pe care un om le poate simti- alterneaza. Uneori diferenta dintre ele e atat de mare incat imi lasa impresia ca va mai trece ceva timp si ele inca vor fi aici- ca si cand nu ar vrea sa plece, iar alteori rapiditatea cu care ele se misca si precizia cu care imi inghioltesc fiecare simt e uimitoare. Si cateodata, ma simt de parca as fi imobilizata fara ca macar sa pot sa clipesc, sa vorbesc ca si cum as fi inghetata. Dar, momentele in care eu singura imi dictez fiecare cuvant pe care urmeaza sa-l rostesc, fiecare pas pe care urmeaza sa-l fac, fiecare miscare e perfect sincronizata cu fiecare gand. Acum, oamenii mi se par atat de usor de citit- nu exista niciun fel de bariera, niciun fel de limita care sa ma desparta din a umbla nestingherita prin mintile lor, e ca si cum siroaiele de trairi pe care le au li se preling pe fata lasand in urma dare atat de usor de depistat. Totul in jur pare atat de simplu, de frumos, doar mintea mea are momente in care e atat de intortocheata, atat de complicata, ordinea care obisnuieste sa fie in cealalta perioada e pur si simplu acaparata, sfasiata pentru o perioada scurta de timp. Dar atunci cand totul revine la normal, cand linistea e restabilita, nu ca nu ar fi in general, totul capata sens, un cu totul alt inteles, felul meu de a privi lucrurile se modifica, ca si cand eu, interiorul meu, mintea mea, totul, ar fi cuprinse de calm, un calm care ma baga in sperieti. Dar toate astea imi fac atat de bine, totul avand un singur scop- binele meu, care e inevitabil conectat la fericirea mea. Un tot care formeaza totul. Un tot care ma controleaza din aproape toate punctele de vedere, si un tot pe care-l pot manevra dupa bunul plac-cateodata. Deci in final, toate alternarile, toate schimburile astea permanente, oscilatile care par sa nu se mai termine si care se schimba atat de greu si lent uneori si cu o viteza incredibila, toate duc la mintea mea.

Nu are niciun sens, dar totusi intelegi.
E atat de complicat si totodata atat de simplu.

Sometimes the best revenge is to smile, move on, and do nothing.

3 martie 2011

*Addict.Addicted.Addiction.Addictive.Addicting.Addictiveness.

Dincolo de orice zid|nori de zambet.
Primavara incepe cu tine mine, cu oamenii mei dragi.

Primavara e un nou inceput-unul mai bun, mai mult sau mai putin depinde despre ce vorbim. E ca si cum cineva iti acorda o noua sansa sa incepi lucruri noi-lucruri minunate, sa le continui pe cele vechi sau poate pur si simplu sa le termini.
Cand aud de primavara ma gandesc la perioada in care iti revi,da, perioada in care te aduni pentru ce va urma, te aduni ca sa te poti pierde din nou in mii si mii de bucatele si sa primesti altele in schimb. Primavara ne pregateste pentru vara!

Mai sunt 3 luni- 3 luni in care sa crestem.
Si dupa ce primavara trece ce dracu ti-ai putea dori mai mult?
Doar cuvantul in sine te face sa te gandesti la nebunie, chefuri, atatea tigari fumate, mersul cu trenu`, betii, departe de casa, oriunde ,peste tot avem prieteni, mare, munte, cabana, baruri, parc, la TOT ma.
Dansezi, razi ,bei ,iubesti ,canti ,pleci, te intorci, fumezi, alergi, astepti, zambesti.

Primavara iti permite sa ajungi iar la tine, tu cel care ai scapat de griji, care te simti bine si care esti fericit la orice ora din zi sau din noapte. Ea poate face timpu' sa para ca trece mai repede.
Spune-mi ca nu te simti bine cand te trezesti dimineata si dupa ritualurile zilnice, iesi din casa si iti intra soarele-n ochi si nu mai e atat de frig incat pana in statie sa nu poti fuma o tigara pentru ca efectiv ti se intepenesc muchii si oasele. Sa nu mai vorbesc ca acum poti sa stai linistit- in cazu'in care esti din Saguna, la xerox-ul de peste drum cu un pahar de plastic,ieftin bineinteles, plin cu cafea, si dupa sa intri in scoala fara degeraturi.
Spune-mi ca nu te incanta ideea de a chiuli pentru ca vremea e atat de frumoasa, numai buna de o bere pe o terasa cu un pachet de tigari langa tine, la un poker, o canasta, remi and so on.
Spune-mi ca nu ti-ar placea sa stai cu geamu' larg deschis, ascultand muzica- bine fara ca trecatorii sa auda pentru ca te asigur- nu-i intereseaza, sa fumezi o tigara cu o cana de cafea sau o sticla de bere in fata, fara sa se faca frig in toata camera in nici 2 minute.
Nu iti pasa tie de probleme sau mai stiu eu ce cacaturi pentru ca ai atatea lucruri de facut, prin atatea locuri de umblat, atatia oameni de vazut, tu le dai o bucatica din tine si ei iti dau alta inapoi, te completezi cu ei, ce dai primesti.

Primavara parca e o idee mai bine. Mere verzi. Zambete. Cred. Da,da,da. Am un bilet. Probabil. Oricand. Ochii aia. Sper. Uneori. Rasarit. Nu crezi? Pacat. Fix.Cafea cu zahar? Chiar? Ba bine ca nu. Fericire. Numara pana la 3. 2 pasi in spate. 1 inchide ochii. Ce? Stai jos. Bere. Niste tigari, mai multe tigari. Cola. Lamaie. Buze rosii. Musti ? 3 cuburi, te rog. E 6. Asteapta.Ploua. Treci incoace. Bun.Un fum. Mai multe. Soare. Cand? Haide. Prea frumos. Asa`i ? Stiu. Si eu.

26 februarie 2011

*Alcool si nicotina, povestea se continua

Simturile- nebunie,
Se musca- empatie,
Ninge pe-o campie
Cu suflete arse.
Extaz sau agonie?

Peretii-s sparti de-atata ura
Tacerea ne-a izbit de zgura
Incatusate,voi suflete alterate
Nemurirea e departe
Veacurile-s inghetate.

Inimi injectate zac pe targa
Caci vantul le-a pierdut bataia
Pasii nu se mai aud
I-acapareaza departarea,
Speranta le-a furat suflarea.

Perfuzii-ntregi pline de sange
Se scurg si totusi nu ajunge
Universul se desprinde, le strapunge
Sentimente imprastiate gata sa ne-alunge,
Morminte fara cruce.

Metamorfoza, malpraxis, sticlute
Dorinte alearga desculte
Bisturiul invinge
Seringa conduce
Uitarea nu ne-ajunge
Ecoul se rasfrange..

17 februarie 2011

*Miocard sub morfina I

Stau pe o terasa si imi savurez cafeaua cu lapte si 3 sau 4 lingurite de zahar alaturi de nelipsitele tigari. Soarele-mi intra in ochii si imi gadila retina. Masinile trec nestingherite si oamenii aproape ca alearga pe strazi, mai ceva ca sangele care pulseaza in vene, incercand sa isi duca la bun sfarsit sutele de lucruri planificate. Pe fetele lor sunt schitate semne de oboseala,neliniste,nefericire, ce-i cu toata graba asta? Uite ca a venit si A., si ca de obicei- a intarziat,deci se pare ca inca nu a renuntat la acest obicei. Nu am mai vazut-o de atata timp.
-Buna,dar stiu ca ti-a luat ceva sa ajungi, ce faci?
-Neata,stiu scuze, a trebuit sa bag niste benzina si cu ocazia asta mi-am luat si-un pachet de tigari ca am ramas fara,si m-am intalnit cu un vechi prieten,il mai tii minte pe R. si m-am luat cu povestea, tu ce faci?
-Cum sa nu. Pai m-am trezit pe la 7 cand m-ai sunat tu,si tin sa te anunt ca mi-a luat ceva sa gasesc telefonu- care cazuse sub pat,no si dupa ce ti-am inchis mi-am facut un dus si mi-am aruncat niste haine pe mine si mi-am trantit o dunga cu tusul negru pe la ochi si am coborat la magazinu' de vis a vis de mi-am luat tigari.
-Am ajuns ieri pe la 4 jumate,abia mi-am tarat geamantanu' din masina pana in camera. Am fumat o tigara, am facut rapid un dus si m-am prelins in pat, franta eram.Stai putin, nu va suparati as vrea si eu tot un expresso cu lapte. Asa si ce ziceam, a ca am ajuns pe la 4 si ceva.
-Stiu ca m-a sunat V. si mi-a spus ca ai ajuns. Chiar ma gandeam ce-o fi vrand V.
-Mi-a facut un intreg instructaj la telefon inainte sa plec ,cum ca sa fiu atenta cum conduc. Si cand am ajuns a inceput sa tipe ca de ce nu i-am raspuns la telefon ca si-a facut griji ca daca pateam ceva.
-No si tu esti culmea, puteai sa-i dai un mesaj. Macar era cafeaua facuta cand ai ajuns?
-Da..dar cine vorbea don'soara care-si face ambitiile si nu da un semn de viata cu zilele.
-Ba femeie eu invat- da mai fac si asta. Ma plimb-care alerg toata ziua dintr-o parte in alta a orasului,daca mai am timp de cate un chef ceva,plus ca am foarte mult de invatat,si la cafea stii ca-mi place sa stau pe terasa si sa fumez. No suna-ma si tu cand vezi ca uit.
-Fututo si ce eu n-am de invatat? Stii clar ca imi fac griji cand vad ca nu dai un mesaj, un telefon. A fost PPP. la tine ieri?
-O sa te sun mai des, promit. Ca tu tare nefututa esti. Da a ajuns pe la 3 jumate si am pus de cafea si ne-am dus pe balcon de am fumat niste tigari, si a ramas peste noapte la mine. Dormea cand am plecat,dar probabil o sa ma sune cand se trezeste.
-Se pare ca PPP. s-a mutat temporar la tine din cate aud.
-A nu, doar s-a nimerit.
-Asa ai zis si acu' 2 zile, si saptamana trecuta,si acu' 2 saptamani, si ohoho, you bitch.
-Ma rog, spune-mi ce mai e pe acasa?
-Pai mai nimic, zici ca au innebunit toti, numa cretini pe cuvantul meu,abia asteptam sa te vad.
-Si mie mi-a fost dor de tine. Si cu V. cum mai e, cum de nu a venit si el?
-Ti-am zis ca m-a enervat ieri ca era asa tripat ca nu l-am sunat de parca nu veneam direct la el la apartament. Si-n rest..e bine, adica chiar nu am de ce sa ma plang.
-Stai 2 secunde ca imi suna telefonu'. Da, sunt cu A. la o cafea ca ti-am zis ca a ajuns aseara...pai dormeai..da, ai putea..bine...a pai nu mult..mai tarziu..da..si tu, pa-pa. Asa, evident ca s-a trezit si nu stia unde dracu sunt, m-a rugat sa mai iau un pachet de tigari si o paine cand ma intorc.
-Si ziceai ca PPP. nu s-a mutat la tine. Bai,si eu ar cam trebui sa plec ca i-am promis lui V. ca beau si cu el o cafea si ardem cateva tigari. Nu te supara ne poti face si noua nota te rog.
-Daca e haideti mai pe seara pe la mine, bagam toti 4 o bauta ca-n zilele bune.
-De ce nu, o sa venim, dar pe la voi, ca nu esti doar tu in apartament, remember.
-No sa stii ca si mie imi era dor de tine tu fraiero.
-Multumim. La revedere. Te-am pupat ne auzim pe la pranz, te sun eu, pusi.
-Bine, ciao.

11 februarie 2011

*Pretty young

O viata avem macar sa ne futem ne-o futem cum trebuie, cat mai mult.
Noi sa fim sanatosi ca fericire e destula.
Wear the biggest smile!

Post Scriptum
O viata frumoasa tuturor pizdulicelor si pulicilor.

Are you crazy?
Let's make limonade!

9 februarie 2011

*The show must go on

Lucrurile merg bine atunci cand vrei sa le faci sa mearga bine. Totul merge cum trebuie daca vrei si daca speri. Important e sa crezi. E asa frumos afara. E multa buna dispozitie. E multa caldura. E soare. E mult bine. De ce sa nu zambesc daca am atatea motive de a fi fericita? Atatia oamenii frumosi care sunt langa mine -oamenii mei- care imi demonstreaza in mod constant ca pot conta pe ei. Cafeaua de dimineata, o tigara si o melodie buna e tot ce iti trebuie pentru a te simti bine. Conteaza ce vrei tu sa conteze. S-a dus si iarna, imi pare rau, dar imi pare si bine, doar vine primavara si apoi vara ( a se citi vacanta). Frumosul primeste contur doar daca ii dai tu si poti investi in el cat si ce vrei. Fericirea ti-o conturezi singur si aici primesti ceva ajutor si din partea celorlalti. Nu mai are niciun rost sa ceri ceva la ce ai renuntat. Nu are rost sa tragi de ceva care nu iti trebuie doar pentru a-ti face ambitiile. Nu are rost sa te pierzi pe tine. Pentru ca tu esti ce ai tu mai bun, esti de neoprit,esti cum vrei tu sa fi, esti unde vrei tu sa fi, esti special in felul tau si esti un om minunat. Vei intreba care tu? Noi, toti. Lasa totul asa cum e, pentru ca din cand in cand, fara sa vrei si cand te astepti cel mai putin anumite lucruri se indreapta de la sine-nu intotdeauna,ce-i drept, dar daca esti norocos poti capata inca un motiv in plus de a fi zambi fara prea mare efort. O zi numai buna pentru a fuma o tigara pe o banca in timp ce soarele-ti intra in ochi.
De ce n-as fi fericita?
Fac parte din acea categorie de oameni care nu crede in fericire pana nu simte nevoia sa tipe din cauza ei. In fatza oglinzii, in somn, cu o cafea in mana, trebuie sa simta fiecare celula ca sunt fericita.

You are responsible for your own happiness.
Haide zambeste-mi frumos !

*Tu, omul care mi-ai fost drag ani intregi

Undeva de la terminarea generalei si inceperea liceului, ne-am schimbat. Ne-am schimbat atat de mult incat tu si cu mine, acel te iubesc pana la Dumnezeu si inapoi s-a transformat intr-un mare nimic. Acel intotdeauna o sa fiu langa tine sa te ridic s-a pierdut undeva incredibil de departe.

Tu ai drumul tau, iau eu al meu.
In fond am avut si zile proaste dar si multe zile incredibil de minunate. Ai fost un om care m-a invatat multe. Un om care m-a crescut o buna perioada de timp si care a stiut intotdeauna cum sa imi arate ca orice e posibil, chiar orice. De fiecare data cu o sa fie bine, iti promit ai fost in stare sa ma faci sa inteleg ca atunci cand ma astept cel mai putin lucrurile se rezolva de la sine. Dar mi-ai si demonstrat ca oamenii nu sunt intotdeauna asa cum speri.

Oamenii cresc, se schimba, mai mult sau mai putin..sau poate doar ajungi sa ii cunosti cu adevarat, si ti se ofera sansa de a alege daca mergi mai departe sau renunti. Eu am renuntat, am renuntat la tine nu pentru ca nu eram in stare sa fiu langa tine, ci pentru ca nu mai vreau.

Dar nu regret, vezi tu,cu tine m-am apucat de fumat si trebuie sa recunosc ca fumam al naibii de mult, nu ca acum ar fi diferit. Cu tine am chiulit ani intregi de la acelasi nenorocite de ore. Cu tine am plans, si tot cu tine, am ras pana la lacrimi in mijlocu' Republicii, cu durerea de burta de rigoare si privirile aruncate de trecatori dupa, de parca cine stie ce fumasem. Cu tine am tras o betie de neuitat urmata de cafelele de dupa. Cu tine am stat ore intregi in naiba mai stie ce baruri o vara intreaga si tot cu tine am sters nenumarate banci si trotuare (a nu se interpreta gresit).Cu tine am invatat ca polonez e de fapt un shot de nu mai stiu ce combinatie de bauturi si dracu stie ce sirop, nicidecum un covrig care se da langa bere. Cu tine am injurat toti cocalarii si cocletele de care am dat in drum spre casa. Cu tine am avut acum cativa ani o vara de-a dreptul geniala. Am facut multe lucruri impreuna, am fost acolo atat tu, cat si eu cand am avut nevoie de ajutor. Ne-am ridicat reciproc, ne-am incurajat si ne-am si distrat.

Ai fost omu' potrivit la locu' potrivit si in momentul potrivit. Am fost indeajuns de egoista incat am uitat sa iti multumesc pentru ca ai fost acolo pentru mine, pentru tot ce m-ai invatat, pentru ca m-ai crescut acea buna bucata de vreme, pentru ca ne-am simtit al dracu' de bine. Si nu in ultimul rand pentru ca ai fost tu.

Dar oricum ar fi ma bucur ca am renuntat la ceva ce avea sa strice tot ce am cladit in anii astia (a se citi amintiri). I got my own way and you've got yours.
Let's end this is a nice way.

Iti doresc o viata frumoasa in continuare.

8 februarie 2011

*Sunt fericita, sa ai o zi placuta


Azi am facut un joc destul de ingenios la psiho, sa-l descriem pe cel de langa noi..nu stiu mi s-a parut o tampenie initial. Dar daca stau sa ma gandesc mai bine foarte putini oameni te cunosc cu adevarat.

Sunt un om nesimtit pana in maduva oaselor.O persoana poate prea onesta si directa uneori. Agresiva si impulsiva. Ambitia si incapatanarea mea nu cunosc limite. Nu suport gandul acela,cum ca eu depind de cineva, sentimental sau financiar, nu exista asa ceva. Am fixurile mele, cum ar fi- eu nu pot invata daca pe birou nu e ordine. Daca vreau ceva, trebuie sa am, chiar daca e nevoie sa depun efort. Nu pot sa sufar monotonia. Ma pierd de multe ori in detalii. Daca cineva calca stramb si imi pierd increderea in el, nici Dumnezeu pe pamant nu o sa ma faca sa cred din nou in omu' ala. Iert, nu intotdeauna, dar iert. In schimb nu uit niciodata. Ma tin de cuvant. Toate pana la oamenii mei frumosi, pentru care am tot respectul din lume. Egoista,ipocrita si ironica doar cu cei care merita. Sunt un om foarte greu de citit. Imi place ca atunci cand incep ceva sa duc la bun sfarsit. Arat foarte greu ce simt si doar atunci cand sunt convinsa ca nu o sa incerce nimeni sa ma manevreze dupa bunul plac-ceva destul de greu, aproape inutil uneori. Merg pe ideea ca tii la un om daca vrei sa tii si poti oricand sa incetezi, la fel si cu fericirea, daca iti propui de ce nu? totul tine doar de psihic. Pot sa duc mult, si stiu asta, pentru ca daca te impiedici de fiecare obstacol ajungi un om demn de nimic, ba nu, rectific, un om demn de mila. Si mila,e cel mai jignitor sentiment. Doar pentru ca nu ma manifest intotdeauna, nu inseamna ca nu imi pasa. Nu imi place sa am mini-copii fidele care sa ma imite sau sa imi dea dreptate intotdeauna. Gresesc, sunt om si la fel ca toti oamenii si eu gresesc. Imi cer scuze cand stiu ca trebuie, nu doar de dragul de a spune imi pare rau. Nu ma imaginez altceva decat medic. Oamenii care chiar merita sunt dispusa sa lupt pentru ei. Sunt in stare la orice ora din zi sau din nopate sa-i ajut pe cei care conteaza pentru mine. E suficient sa spun ca imi pasa si sa stiu ca asa si e. Nu pot sa spun ceva doar de dragul de a spune, de exemplu acum ceva timp, cineva care era o persoana de care mi-a pasat,mai mult sau mai putin, o buna bucata de vreme, mi-a spus te iubesc si din nebunie pura sau poate bun-simt (desi nu sunt sigura ca posed intr-o asemenea cantitate imensa),am raspuns si eu te iubesc, si m-am simtit ca dracu si de atunci nu am mai spus nimic fara sa stiu ca e adevarat, mi se pare foarte ciudat, ca atunci cand un om iti spune ca ii pasa sau tu ii spui lui/el tie, si tu/el sa ii/iti raspunda/raspunzi cu aceeasi chestie, am impresia ca,cum eu am putut sa spun acel nenorocit de si eu te iubesc atata timp, de ce nu ar face si altcineva la fel? Si de atunci oricat de penibil ar fi, am invatat sa nu mai spun lucruri aiurea. Nu sunt posesiva, geloasa sau alte maimutareli d-astea care din punctul meu de vedere uneori sunt multe prea exagerate, adica ma daca un om chiar tine la tine atunci de ce sa te agiti ca un Pepsi, ai incredere in el, si de aici porneste totul, incredere. Sunt total de acord cu Why cheat? If you're not happy, just leave! Imi place la nebunie fraza A wise person once told me..that if a guy wants to be with a girl, he will make it happen, no matter what.Ma simt mai bine cand citesc I'm selfish, impatient and a little insecure. I make mistakes, I am out of control and at times hard to handle. But if you can't handle me at my worst, then you sure as hell don't deserve me at my best. si I am the Sky… nothing can stick to me. Planes fly through me. Storms roar past me. I'm still the sky. The sky is vast and unchanged, no matter what happens to it. For I am the Sky. Cred, de fapt, sunt convinsa ca totul se intampla cu un motiv, si am inceput sa accept asta !I believe that everything happens for a reason. People change so that you can learn to let go. Things go wrong so that you appreciate them when they're right. You believe lies so you eventually learn to trust no one but yourself. And sometimes good things fall apart so better things can fall together. Imi place sa fumez si nu intentionez sa ma las de fumat.Constienta de cele mai multe ori de slabiciunile si defectele altora, cat si de ale mele. Imi place sa mi se spuna direct, ma prind si singura aproape intotdeauna, doar ca uneori, am nevoie de confirmare ca e adevarat ce cred. Ma implic doar atunci cand vad implicare din partea celorlalti. Fara a incerca sa par superioara,sunt mandra de mine Pride is a personal commitment. It is an attitude which separates excellence from mediocrity. Citez o profesoara, care asa prefacuta si ipocrita cum e,am invatat ceva de la ea ai un caracter puternic si foarte usor ii poti calca in picioare pe cei slabi de inger, ai o fire impunatoare, temperament razboinic, de parca ai fi intr-un conflict continuu., am invatat ca e bine sa lasi garda jos, ca e cat se poate de in regula sa iti calci pe orgoliu si ca e minunat sa intelegi ca in viata e frumos sa il faci pe cel de langa tine catusi de putin fericit, doar fiind bun cu el, doar zambindu-i, doar aratandu-i cel mai mic gest de compasiune. Nu renunt usor. Si nu obisnuiesc sa ma dau batuta. Nu am pornit niciodata la drum ca ideea ca pot schimba un om, nu, e decizia fiecaruia dintre noi daca vreau sau nu sa incerce sa fie altfel.

Sunt atatea lucruri pe care nu le stim, mai avem atatea de invatat, dar in final sunt sigura ca se va dovedi ca a meritat.
Cu totii meritam o sansa. Cu totii avem nevoie din cand in cand de cineva care sa ne prinda. Fiecare e special- si daca lasi pe cineva sa-ti dea impresia ca nu e adevarat, atunci tu omule, esti asa un naiv (a se citi prost).
Remember, no one could actually say you deserve something/someone better because the best thing you deserve- will always be your choice.

Si ceva ce mi-a spus o tipa- great person - Curajul nu consta in acte de eroism, de vitejie, ci curajos este acela care se poate deschide in fata altora spre a-i lasa sa invete de la el (si despre el). Si curajul e intotdeauna rasplatit.

Eu.. sunt eu, nimic mai mult, nimic mai putin.

5 februarie 2011

*Alchimist

Aici soldatul..am doar o placuta la gat pe care e scris un numar-destul de lung. Nu stiu cum ma cheama, dar orice nume as avea, cred ca e unul comun. Stiu doar ca trebuie sa lupt: Comme un fou.Comme un soldat, si sa raman mereu cu zambetu' pe buze si cu fericirea mea: Comme une star de cinéma. Sa lupt pentru ce vreau, sa lupt pentru binele si fericirea mea, sa lupt ca sa ajung undeva.. sa lupt pentru mine!

Nu am voie sa renunt pentru ca ordinele primite de la unitatea centrala trebuie respectate intocmai, orice fel de abatere e sanctionata in functie de gravitatea ei, un luptator trebuie sa se supuna.

Am propiul meu Crez ce ma ghideaza constant, asemeni unei busole. Am incredere in mine si in fortele mele si stiu clar ca nimeni si nimic nu o sa ma poata opri din a-mi indeplini misiunea cu succes,oricat de solicitanta sau epuizanta se va dovedi a fi.

Azi am intalnit inca o luptatoare, nici ea nu isi stia numele si la fel ca si mine, si ea avea o placuta, doar ca era scris alt numar-cam le fel de lung. Unitatea ei centrala incerca sa restabileasca legatura cu ea, doar din cauza inamicilor,care interferau, primea informatii gresite.
Am incercat sa ii reinstalez programul, a fost foarte greu recunosc, dar dupa cateva ore de munca am reusit sa o ajut sa isi (re)gaseasca Crezul. Rezultatul a fost unul incredibil de minunat. Si-a dat seama ca se auto distrugea pe ea in loc sa anihileze inamicul. A inceput totul de la 0, isi reface circuitele, stie ca nu va fi usor, dar i-am promis ca ii voi fi alaturi.

Mi-a demonstrat ca se poate. Mi-am dat seama ca fara sa vreau am ramas si eu cu ceva,doar un Alchimist adevarat poate sa vindece! Oricum ar fi un soldat nu se da batut niciodata!

Aici soldatul cu o placuta pe care scrie un numar- destul de lung.

25 ianuarie 2011

*I wish you the best !

Sunt atatia mancatori de cacat, printre care va aflati si voi, tind sa cred ca va e menita soarta. Fiecare face ce poate si cat il duce capu',ce-i drept cam putin..oricum raman la ideea ca e o tampenie sa ai asteptari prea mari de la un om. Dar nu despre asta vreau sa vorbesc, ci despre fericire.

Fericire..cred, da cred, cred..ca esti cu adevarat fericit abia atunci cand esti in stare sa accepti ca toate se intampla cu un motiv, doar atunci cand intelegi ca asa inveti si ca asa cresti mare, cand esti capabil sa spui ca tot raul este spre bine si sa si crezi asta. Ce mai, esti fericit atunci cand vezi ca la sfarsitu' zilei, oricat de buna sau rea ar fi fost ea, tu ai ramas tot cu prietenii tai care inca sunt alaturi de tine, cu familia ta, cu ceea ce conteaza pentru tine. In fond, orice cacat s-ar intampla mereu va fi loc de mai rau, si oricum ar fi el,ireversibil sau nu, sigur va fi cu un motiv. Oricum cert e ca fericirea exista.

Oamenii au ajuns sa fie lacomi, sa aiba o lacomie de liniste. Atunci cand isi vorbesc nu se mai privesc in ochi. Stiu lucruri mari, fac lucruri mari, dar prea putini mai sunt atenti la detalii, la gesturi, prea putini mai pretuiesc acel nenorocit de zambet, de fapt acele nenorocite de zambete pe care le posedam fiecare si care multi dintre noi uita la ce sunt folositoare. Pizda matii greu e sa zambesti a dracu. Cred ca am putea numara lejer pe degete oamenii pe langa care trecem intr-o zi si care zambesc,care chiar zambesc.

Adevarul e ca fiecare a ajuns sa fie preocupat de problemele lui, de ce are de facut, si cu totii cred ca incepem sa uitam ca fericirea se rezuma chiar si la gesturi marunte, poate chiar si la numarul de tigari din pachet, la cafeaua aia bauta de dimineata, la berea pe care o ai in fata, la prietenii cu care faci toate tampeniile si care sunt acolo pentru tine cand ai cate o problema..la tine.

Poate o sa intelegi si tu candva, sau poate nu.. Nu am cum sa vorbesc de ura sau mila, sau orice alt sentiment jignitor, eu nu pot proceda asa pentru ca asta ar presupune o risipa de energie si timp,pe care le pot investi la fel de bine in orice altceva. Poate ca ar trebui sa treci odata peste si gata, ar fi spre binele tau.

Durerea voastra e mult mai mare decat durerea mea.
You should acknowledge your failures and move pass them because you´re just another screw up human being who needs to move on.
I wish you the best!