*We’re on the road again

-I have my dessert first.
-Is that a political statement? A medical condition, perhaps?
-I just don't see the point in waiting. I mean, what if I die while eating my entree?
-Is that probable?
-It's possible. What if I choke? What if an asteroid come hurling down onto the restaurant?... I'll tell you what, if you swear on your eternal soul that I'll make it through my entree, then I'll wait. But before you answer, consider that if something does happen, you'll have to live the rest of your life knowing that not only did you lie to me, but you denied of my one last indulgence. Are you prepared to shoulder that kind of responsibility?



Fericită, sunt fericită atunci când oboseala nu-şi mai spune cuvântu', când nervii mei se ţin tari şi oricât de nasoală ar fi situaţia merg mai departe şi îi las pe ăia cu ale lor. Ştiu asta atunci când zâmbesc fără niciun fel de motiv şi mă simt bine şi ascult muzică şi fredonez şi mai dau din mâini când mai explic câte ceva. Ştiu asta când îmi beau cafeaua la ora 10-seara, a 2-a sau poate chiar a 3-a în ziua respectivă, îmi fumez ţigara şi ştiu că, chiar dacă îmi va sari somnu' şi nu voi putea dormi toată noaptea, în dimineaţa urmatoare nu voi fi obosită. Ştiu asta atunci când am un chef nebun de a sta şi a lenevi pe o banca, dar totuşi sa fie undeva la soare. Ştiu că sunt fericită atunci când ploaia de afară nu îmi modifică cu nimic starea de spirit ba chiar mă face să mă simt şi mai bine pentru că îmi aminteşte de fiecare dată cât de incăpăţânată şi leneşă sunt pentru că nu ascult când mi se zice să-mi car umbrela cu mine. Sunt fericită atunci când stau acasa şi îmi petrec toată ziua în pat citind vreo carte, uitându-mă la desene animate la televizor sau la vreo comedie siropoasă/umor comico-tragic. Ştiu că sunt fericită atunci când nu am chef să mă cert cu nimeni pentru că nici măcar nu mă deranjez să-mi stric starea de spirit mult prea bună- calm. Ştiu că sunt fericită atunci când chiar daca nu am niciun chef să învaţ sau să scriu mă consolez cu ideea că oricum tot spre binele meu e şi nu are ce rău să îmi facă. Ştiu că sunt fericită atunci când mă trezesc dimineaţa cu un zâmbet d-ăla de om tâmpit pe faţa şi chiar dacă ştiu că va trebui să-mi deplasez caroseria la şcoală, eu tot zâmbesc. Şi ştiu că sunt fericită atunci când lucrurile merg bine şi toate se rezolvă- mai devreme sau mai târziu.

I'm not lucky. I deserve it.