24 februarie 2014

* Punct si de la capat *

Cumva îmi pare că a trecut o veşnicie de atunci. Îmi pare că nici măcar nu era vorba despre mine. Ca şi cum nu a mai rămas nimic din ce a fost, de parcă în ziua când am plecat de la el mi-am lăsat acolo, la fereastra aia de la etajul 3 toate sentimentele. Sau poate le-am pierdut în altă parte, pentru că nu le-am mai gasit apoi nici măcar acolo.

“Te-ai schimbat”, mi-a spus. “Când?”

“N-am idee. Dar am ştiut că nu te mai iubesc când nu am mai putut să scriu despre tine.”

Se zice ca daca un om care scrie se indragosteste de tine, tu nu mori niciodata si pe buna dreptate. Dar cand sentimentele dispar, ce se intampla? Altele le iau locul, sau mai bine zis, altcineva. Si uite asa ajungi sa scrii despre oamenii ce intra in viata ta, despre oamenii pe care ii iubesti. Cei ce au ramas sau cei ce au plecat, desigur, rar se intampla sa mai scrii despre cei ce au plecat, caci doar uneori iti mai trec prin ganduri- zile de nastere, ocazii mai deosebite, intalniri intamplatoare, nimic special as zice. Dar pana si acele mici ciocniri accidentale se rezuma la discutii de dragul conversatiei sau poate de dragul trecutului, care oricum devine din ce in ce mai indepartat cu fiecare zi care trece. Ai fi surprins sa vezi fara cati oameni nu credeai ca poti sa traiesti si uite ca lucrurile au devenit frumoase in cele din urma si tu esti tot tu si fericirea ta e tot a ta. Poate de asta relatiile au nevoie de prezent, nu de ganduri trecute sau vise din viitor, caci daca ne-am lua dupa trecut am inainta greu sau poate am sta pe loc, iar daca am privi in viitor ar trece zile si nopti intregi fara noi. Fii aici, dar fa-o acum. Nu pot sa-ti promit ca sentimentele mele vor fi aceleasi si maine, dar in schimb iti pot promite ca atata timp cat am sa spun "te iubesc" va fi sincer. 

12 februarie 2014

* Cu si despre oameni *

-Haide, spune-mi ce altceva iti mai place?
-Nu stiu, oricum ce conteaza?

Ce conteaza? Oamenii... da, oamenii conteaza. Sa-i vezi vorbind despre pasiunile lor, cum gesticuleaza, cum li se lumineaza privirea, cum isi pun ideile si visele in fata ta. Cum isi arata afectiunea in toate felurile posibile "incheie-te la haina", "ti-am adus niste ciocolata", "ai grija". Cum te mangaie, cum te incurajeaza cand iti e greu, cum stiu sa fie acolo pentru tine cu o vorba buna sau poate doar cu o mana pe umarul tau. Cum te accepta, cum iti dau sfaturi si fara sa le-o ceri uneori. Cum le pasa de tine, cum se trezesc dimineata buimaci si pun de cafea, cum spun ca se lasa de fumat si totusi nu o fac. Cum te iau in brate pentru ca pur si simplu le esti drag, cum incearca sa fie mai buni. Cum asteapta cu nerabdare vacantele, vara si sfarsitul de saptamana, cum isi fac planuri de tot felul si cum reusesc uneori sa iti aduca zambetul pe buze, cum vor sa te cunoasca si cum te studiaza. Cum se incapataneaza sa ajunga la timp, cum fac schimb de melodii si poze, cum incearca sa cante desi nu prea ii ajuta vocea. Cum merg vara in concedii in Austria si iarna in Dubai, cum se supara cand isi curata masinile inghetate si pline de zapada, cum au tot felul de plante a caror denumire nici macar ei nu o stiu. Cum iubesc animalele, cum cumpara haine si totusi uneori parca au dulapul gol. Cum scriu mesaje, cum fumeaza, cum merg, cum vorbesc. Cum se uita la tine cand esti o parte importanta din viata lor, cum se lupta sa convinga o lume intreaga sa lupte pentru cauza lor. Cum stau in tot felul de pozitii ciudate cand citesc, cum se bat pe telecomanda, cum stau ore intregi sa aleaga un film. Cum se aranjeaza, cum gatesc sau cum dau foc la bucatarie incercand sa gateasca. Cum se plimba fara vreo destinatie anume, cum se ingramadesc sa ia autografe, cum colectioneaza timbre sau dopuri si tot felul de lucruri ciudate. Cum isi aranjeaza cartile din biblioteca intr-o anumita ordine, cum gasesc ceea ce cauta in dezordinea din jur. Cum sunt fericiti si cum uneori spun glume pe care doar ei le inteleg. Cum rad, cum te tin de mana, cum te ajuta, cum te pupa. Cum isi cumpara reviste de tot felul doar ca sa le citeasca o data si apoi sa le arunce, cum stau zile intregi sa gaseasca cadoul potrivit, cum te surprind. Cum te fac sa te simti fericit, cum iti multumesc, cum beau sucuri cu gheata cand e frig afara si cum isi cumpara ciocolata calda sau ceai cand e cald. Cum deseneaza, cum te fac sa ii iubesti, cum isi aleg cu grija prajiturile. Cum beau cocktail-uri de tot felul, cum se uita la fotbal sau la tenis, cum le e draga marea. Cum au grija de prieteni si cum fac tot felul de combinatii de mancare. Cum merg la muzee si la teatru, cum incearca sa te faca sa razi, cum inca se uita la desene animate ..
..cum te iubesc.

Iubesc oamenii, mereu i-am iubit. Cu povestile lor, cu amintirile lor, cu calitati si defecte, cu lectii de viata, oameni de tot felul.

9 februarie 2014

* Good people bring out the good in people *

Sunt oameni care te rascolesc, care-ti dau lumea peste cap, sau de fapt o aranjeaza in pozitia ei normala. Oameni mari cu suflete si mai mari, cu sentimente nobile si lectii de viata. Oameni pentru care te-ai schimba si azi si maine si poate mult timp de acum inainte, genul ala de schimbari pentru tine, cu rabdare si cu timp. Oameni care raman si care stiu sa fie acolo si aici, cu care inveti sa construiesti povesti mari din lucruri mici. Oameni care te asculta nu doar te aud, care iti arata ca detaliile de cele mai multe ori sunt mai valoroase decat privirea de ansamblu, care au rabdare, care spera, care cred in ei si in tine, care inteleg. Oameni potriviti in momente potrivite cu care nu visezi in viitor sau la un viitor, ci construiesti in fiecare zi unul mai frumos.
Oameni despre care ajungi sa scrii, iar cand ai inceput sa faci asta, parti din sufletul tau le apartin lor.

There’s something different about you. I don’t know what it is, but it makes me want to change every bad thing about myself.


7 februarie 2014

* (A)casă *

Se strica un bec, iar tu ramas in intunericul ce s-a lasat te gandesti la ce folos sa stai sa schimbi acum becul, asa ca aduci o lampa in schimb cat sa lumineze pana se crapa de ziua. Dimineata vine, iar la cata lumina e uiti de nenorocitul ala de bec ars, oricum nu e un subiect de dezbatut si in fond, e doar un bec. Dar noaptea nu e asa simplu sa nu remarci faptul ca in locul becului sta aprinsa lampa aia care nici macar nu iti place atat de mult. Parca acum iti lipseste mai mult ca niciodata becul ala care lumina intotdeauna partea aia din camera in care-ti placea tie sa stai. E 3 dimineata, te imbraci si te duci sa cauti un magazin deschis unde sa gasesti un nenorocit de bec, oricum pana sa se arda nici nu ai bagat de seama ce mult conta. Dupa minute in sir de umblat pe strazi gasesti un non-stop, cumperi un bec, nu doua, unul si te intorci acasa. Inlocuiesti becul vechi cu altul nou si arunci lampa in gunoi, oricum nu ti-a placut niciodata lampa aia. Aprinzi lumina si te asezi pe canapea. Cine ar fi crezut ca poti sa zambesti ca un tampit doar pentru ca ai schimbat un bec? Poti sa dormi nu trebuie sa mai astepti dimineata.
Acum intelegi? Nu lasi lucrurile asa, nu pleci, ramai si le schimbi- le schimbi in bine, iar dupa ce faci asta, apreciaza naibii becul ala, poate data viitoare nu vei mai vrea sa schimbi casa doar pentru ca s-a stricat un bec. 
Am privit mereu, chiar şi în dimineţile în care tu fără să ai habar îmi pregăteai cafeaua, şi am văzut în întunericul tău un mister pe care mi-am dorit să-l dezleg.
E gata cafeaua.