*Aceleaşi gânduri, alte bătăi de cap, alt drum

Îmi cer eu scuze,deşi probabil că nu ar trebui, dar o fac ca să-ţi demonstrez că încă o dată bunul meu simţ, fără modestie, e o idee deasupra celui de-al tău. Sincer,chiar cred că te-ai obişnuit să fi pupată în cur de prea mulţi oameni, şi pot fără pic de modestie,să nu mă includ în această categorie, wheather you like it or not. Nu pot să pricep de unde ai tu impresia că ai fost, eşti sau că vei fi superioară,fie că îţi dai seama sau nu, fie că o faci intentionat sau nu, dar spre nefericirea multora, suntem egali, şi toţi suntem în căcat, fără excepţii, că unii sunt mai mult şi alţii mai puţin, asta e partea a doua, nu intru acum in detalii. Revenind la ce am început, da, îmi cer eu scuze. M-ai întrebat azi dacă îţi vorbesc, şi ţi-am răspuns promt ca nu,fie că ai luat-o ca pe o ofensă sau nu, nu îţi vorbesc pentru că nu ai avut puţin respect pentru ăştia 7 ani de când ne cunoaştem să-mi spui că îţi pare rău, nu, tu a trebuit în schimb, să îmi spui că nu eşti tu singura vinovată, că nu numai tu ai greşit, da, aşa e, am avut şi eu vina mea, dar puteai măcar ţi-am spus să îţi ceri scuze, fie că aveam eu să mi le cer înainte sau după. Vezi tu asta e diferenţa dintre noi, printre multe altele, dar acum vorbesc de asta, pentru că, vreau să pricepi asta clar pentru că va fi prima şi ultima dată când spun, eu nu am nevoie de tine, mă descurc relativ,chiar bine, cum am făcut şi până acum, la fel cum nici tu nu ai nevoie de mine, întelegi? Ţi-am repetat de sute de ori că eu sunt eu, şi pe mine să nu mă compari cu nimeni, dacă unii sunt obişnuiţi să-ţi cânte în strună, ştii bine că eu nu am făcut asta niciodată şi nici nu intenţionez să încep acum. Ţi-am spus întotdeauna ce am avut de spus, cu cărţile pe faţă, fără să mă folosesc de rahaturi ieftine pe care mulţi le utilizează, doar ca realitatea să sune mai frumos. Am fost acolo pentru tine, şi nu doar o dată, nu o lua ca pe un reproş. La momentul de faţă pot să afirm că sunt singura care te cunoaşte,singura care ştie exact ce ai fără ca măcar să îmi spui. Ştiu mai bine ca oricine când te doare, când eşti fericită, când vrei să plângi, ştiu tot, te ştiu pe tine,wheather you like it or not. Nu am acceptat niciodată modul tău superficial de a-i trata pe mulţi într-o nesimţire cruntă şi de deasupra, inclusiv pe mine în ultimul timp, pentru că nu eşti perfectă mai spun o dată, have no fear of perfection - you'll never reach it (Salvador Dali). Ai cazut urât de tot, te-ai lovit, nu te-ai mai putut ridica, până într-o zi, când ai reuşit,după sute de încercări şi lovituri în genunchi, acum eşti dispusă să repeţi greşeala, dar adu-ţi aminte când eu am căzut tu ce ai făcut? Ai fost egoistă mi-ai repetat de câte ori ai avut ocazia că şi tu eşti tot acolo, că şi la tine e frig, e gri şi vrei puţin soare, că şi tu îţi cauţi sufletul. Nu ai fost în stare pentru alea câteva minute să nu te mai gândeşti la tine. Asta e, îmi pare rău.
Sper să (re)găseşti ce ai pierdut, ce cauţi. Şi sper să înveţi din greşeli.

Mi-a părut bine de cunoştinţă,îţi doresc o zi bună.

*Mixed feelings

We are all in the gutter, but some of us are looking at the stars. (Oscar Wilde)

Ne complicăm singuri,ca proştii, existenţa, ca şi când nu am avea altceva mai bun de făcut. Dar ghici ce? Nu avem! deci ne mulţumim făcându-ne,singuri bineînţeles, viaţa mai palpitantă, ca mai apoi, tot noi, şi de data asta, să ne plângem cum că este foarte greu şi ne-am săturat.
Putem duce mult, chiar foarte mult, şi interesant e că nu ne pune nimeni, deci de ce dracu atâta tevatură din moment ce e decizia noastră de a continua ?!

*UNEEDMEMORETHANINEEDU

Fraier. De fapt nu ştiu care e fraierul în toată povestea asta, eu că te-am iertat,pentru a nu ştiu câta oară,şi pentru că te-am crezut când ai spus că te-ai schimbat şi că nu mai eşti cum erai, sau tu că te-ai întors şi că ai acceptat situaţia întocmai cum era deşi te dezavantaja,tot pe tine, din toate punctele de vedere, tough choice, ce-i drept.
Ţi-am spus că nu mă cunoşti, obişnuiai să o faci cândva, acum nu. Pentru că eu, spre deosebire de tine nu am rămas la fel. Mi-ai amintit odată că ştii cum sunt şi că o să-mi treacă şi că o să revin la tine.Ei bine, dragule nu ai reuşit nici până azi ce ţi-ai propus, vezi ţi-am spus că nu mă cunoşti şi vezi ţi-am spus că nu o să-mi treacă, vezi şi aici am avut dreptate!
Ai încercat să-mi demonstrezi că nu mai eşti un copil, scuze ai rămas la fel.
Şi cum ţi-am spus, pentru noi nu va mai fi o data viitoare, nu de data asta, ne-am pus de comun acord de 5 ori pe puţin, dar te asigur că nu-mi voi mai trece peste cuvânt, da,niciodată.
Într-adevăr,am avut motivele mele pentru care am acceptat să te întorci, ţi le-am făcut clare încă din prima zi, că tu ai ales să treci peste ele şi să speri, a fost greşeala ta, alegerea ta, dragule. Egoist din partea mea, dar ştii ce m-ai învăţat? Fiecare e pentru el.
Speri să realizezi într-o zi că am reuşit să trec peste tine acum o mare perioadă de timp, când mă aşteptam cel mai puţin. Sincer, mi-a părut rău când te-ai întors că locul tău era deja ocupat, dar între timp m-am răzgândit şi a început să-mi pară nespus de bine.
Ştiam că te vei întoarce,cândva, şi uite că am avut dreptate, am vrut să te întorci,prea mult poate,până într-o zi când nu am mai vrut, nu mai vreau, şi nici nu o să vreau, nu te-am rugat să o faci, din nou, greşeala ta, alegerea ta, dragule.
Spuneai că ne jucam de-a iubirea, când n-am facut-o? Tu nu ştii ce înseamnă asta, nu încă. Degeaba îmi spuneai că mă iubeşti, şi tot degeaba eu răspundeam că şi eu, degeaba când pentru mine nu mai însemna nimic.
Tu niciodată nu m-ai acceptat cum sunt.Unii nu au pus întrebări m-au luat întocmai cum sunt.
Unii nu au înţeles niciodată de ce am mainile reci, şi încercau să mi le încălzească.Tu nici măcar asta nu ai observat, în ăştia 3 ani.
E incredibil cum unii văd unele detalii,fără cea mai mică intenţie poate, pe care alţii nu le-au putut vedea vreodată.

From now on you're not my dear anymore!
Actually it's been a while since you were!

*It's times like this, but time's run out

Spuneam că oricum te voi urî,orice ai face. Adevărul e că nu am cum să te urăsc, nu pe tine,oricât de mult aş încerca. Nu pot şi nici nu vei avea vreo şansă să ajungi să-mi provoci milă, orice aş fi spus şi orice aş spune, orice ai fi spus şi orice ai spune,indiferent de ce vei face şi voi face. Ştii, întotdeauna vei avea un loc al tău, numai al tău, pe care te asigur că nimeni nu va avea cum să ţi-l ia. Dar sper că eşti conştient că într-o zi, vei pierde locul din vârful cutiei cu jucării. Şi nu vei mai avea şansa să (mai) devii o papuşă specială , dar asta nu înseamnă că te voi arunca la gunoi, nu, vei rămâne undeva, printre alte păpuşi,doar că nu vei mai fi chiar atât de sus, şi asta în niciun caz nu va însemna că te-am uitat.Oricum cert e că,întotdeauna vei avea rezervat un loc, oriunde ar fi el, în vârful cutiei,sau jos.

*Maybe

De fapt nu am avut niciodată ,nici un fel de garanţie, de la nimeni, că nu vom face nicio gafă, că lucrurile nu se vor termina într-un mod tâmpit.
Căcat.E de-a dreptul patetic.

Binele altora, binele meu.
De azi, doar al meu.
Sună urât,cât se poate de egoist,dar ce contează?
Nu asta face toată lumea?

Nu schimb nimic.Nu vreau să accept unele lucruri aşa cum sunt şi nici nu vreau să înteleg. Momentan, nu sunt în stare!
În ceea ce mă priveşte,în mine, pentru o perioadă bună de timp, nu o să se schimbe nimic.Totul va rămâne la fel, azi, mâine şi mult timp de acum încolo pentru că aşa am hotârât eu!
Dar şi când voi fi pregatită să schimb lucrurile, nimic nu va mai fi la fel !


Oricum o să te urăsc!

P.S o să vină şi vremea mea, şi apoi vremea ta, ca mai apoi, a noastră ,pui!Promit.
te iubesc,mulţumesc, pentru tot!

*Anger

Sunt oameni extrovertiţi şi introvertiţi.
Cei extrovertiţi sunt cei care vor urla la tipul de la casă pentru că nu vrea să le primească bonurile de masă.
Cei introvertiţi sunt cei care vor sta în spatele casei de marcat şi care vor tăcea zi după zi până când va scoate arma şi îi va împuşca pe toţi cei aflaţi în magazin.
-Am o veste bună, tu eşti casierul.
-Nu,nu înţelege greşit ,eu sunt tipul care va sta în spatele raftului şi va suna la 112.

big time extrovert, the last thing i want to do is offend people and ostracize myself.
rather extroverted.
enchanté.

*Nimic de pierdut, nimic de câştigat

Suntem oameni !

Spune multe, presupune la fel de multe.
Oamenii sunt influenţabili, şi nu,nu doar cei slabi, toţi.Diferenţa e că unii recunosc,alţii nu.

Fiecare are darul de a-i schimba pe ceilalţi, de a-i aduce la ceva ce să le convină lor,să zicem copiile lor, oarecum. Fără ca ei să-şi dea seama imediat că au deviat de la ce erau şi ce sunt ei cu adevărat. Aşa că li se pare absolut normal ce au ajuns, fără să mai ţină cont de ce au fost. Şi din când în când cu puţin noroc, apar oamenii care te ştiau dinainte,şi se opresc şi nu,parcă nu prea le vină să creadă cât te-ai schimbat,încearcă şi ei, la rândul lor,să te aducă la ce erai.Fără ca măcar să încerce să-şi dea seama că uneori, ai nevoie doar de timp, timp în care să te aduni. Timp şi atât.

Fiecare om ajunge să te schimbe câtuşi de puţin. Şi abia atunci când apele se liniştesc, abia atunci vezi şi tu ce erai şi ce ai ajuns ,ţi se pare oarecum o prăpastie. Şi deşi nu vrei să recunoşti uneori, nu-i nimic nu a spus nimeni că e uşor să recunoşti că da, au reuşit, durează ceva timp până să vrei să schimbi ceva, de fapt până ajungi să fi pregătit să faci asta. Aşa că mai devreme sau mai târziu sfârşeşti obişnuindu-te cu ideea şi într-un final te întorci şi tu, cum au mai facut-o şi alţii înaintea ta, de fapt toţi, şi ajungi la intersecţia dintre ce ai fost şi ce eşti tu cu adevărat.

Ca mai apoi să o iei -iar- de la început.

*How do you know when how much is too much? Too much too soon.

Cum poţi intr-o zi
Să schimbi in oameni mari nişte copii?


Cu toţii spun că ce rost are să ne facem griji că mai e destul timp - timeless- nu,nu e adevărat, unu la mână pentru că nu suntem în stare să ţinem pasul cu noi,respectiv amintirile noastre, şi da, e destul de greu să ne conformăm cu treaba asta. şi doi, întotdeauna este şi va fi loc de mai bine.

Vrem să credem că suntem mai maturi ,mai inteligenţi,mai buni, mai altfel, chiar dacă vârsta noastra e "diametral opusă", probabil, cu ce incercăm să părem. Şi ne prostim aşa un timp -nu, de data asta nu rămânem proşti, dar doar de data asta- şi trec anii,bineînţeles, şi nu oricum, ci mult mai repede decât am fi prevăzut vreodată,şi ne oprim, dăm inapoi,şi refuzăm să acceptăm că nu mai suntem copii, că s-a mai terminat un episod din al nu ştiu câtelea sezon, dar mai e destul până la generic.Nu e o ruşine să-ţi fie frică, dor. şi să ai în minte şi înăuntrul tău aceleaşi 3 sentimente predominante, admiraţie , regret, oftică. Fiecare va gasi alt mod de a le defini, alt motiv, dar indiferent care ar fi , vor însemna întotdeauna acelaşi lucru ...!

When something reaches the end, there are some things you just don't want to hear. Some things you say because there's no other choice. Some things you keep to yourself. And not too often, but every now and then, some things simply speak for themselves.

*Referiri

Ce tâmpenie. De fapt câtă prostie,atâta incultură, oameni lipsiţi de viaţă socială şi pe deasupra care mai şi debitează fel şi fel de porcării şi care cred că au dreptate şi că sunt crème de la crème ,ah o lista interminabilă de superlative care le este dedicată, bineînţeles lor.
Trebuie să ai minimul de cunoştinţe ca să poţi observa oamenii slabi de înger,da de ce să folosim eufemismele, mai direct şi fară niciun fel de perdea, laşii. De ce să spunem că oamenii care au drept temelie a personalităţii lor ideea că deşteptul cedează primul sunt neapărat mai inteligenţi prin faptul că pun capăt discuţiei cedând, chiar dacă probabil că sunt conştienţi că au dreptate.Dacă ai curaj,inteligenţa necesară şi tăria de caracter atunci de ce să taci,susţine-ţi afirmaţiile până la capăt atâta timp cât ştii că sunt corecte. Iertarea înseamnă slăbiciune! Laşul cedează sau omul incapabil de a aduce argumente valide şi de a-şi susţine punctul de vedere până la sfârşit. Nu trebuie să fi ipocrit ca să accepţi că eşti incompetent să termini ceva ce ai început, patetic oarecum.

Şi mai sunt şi scorpiile de oameni, şi anume cei puternici, care nu se lasă călcaţi in picioare şi care răspund promt la orice ofensă sau afirmaţie care este parţial falsă sau total neadevărată. Ei sunt cei care nu afişează întotdeauna un aer de superioritate, pe ei nu îi trădează faţa niciodată, ei nu au momente de slăbiciune, ei nu cedează, niciodată! Deţin controlul, chiar dacă lasă impresia uneori că sunt depăşiţi de situaţie, as-ul din mânecă,lor nu le e greu să joace din când în când rolul de victimă. Sunt capabili să învartă totul în aşa fel încât ei să fie în avantaj, indiferent de ce rol ar juca. Sunt puternici şi sunt conştienţi că au toate resursele necesare de a le demonstra tuturor asta.Ei sunt în stare să termine cu brio ce şi-au propus, chiar dacă durează o perioadă îndelungată de timp. Pentru că mereu obţin ce vor.Şi nu e vorba nici de egoism nici de cinism. Doar de faptul că eşti in stare să te apreciezi la adevărata ta valoare, fără pic de modestie pentru că îţi cunoşti limitele şi eşti capabil de multe. Modestia e pentru oamenii proşti.

* Take the photo off the wall if it just won't sing to you no more

There's a little part of me
inside of you
and it's growing up
as you do


Ne pare rău pui? Nu.nu.nu.Acum? Nu. Nici nu se mai pune problema. De ce? Aşa de-aia. Fiecare se trezeşte,chiar dacă asta se intâmplă mai devreme sau mai târziu,oricum nu ai cum să rămai mereu acolo -no matter what- fie că ne convine sau nu. chiar dacă iniţial e mai greu cu acomodarea, după o anumită perioadă de timp ne obişnuim -safety in numbers- şi stăm aşa şi tragem de timp, orice numai să nu plecăm. Asta până când realizezi că de fapt e un căcat,tot. Şi că niciodată nu a fost nimic sau mai rău că ai pierdut timpul, o mare parte din el,incercând să te convingi singur de anumite lucruri,apoi pe ceilalţi ca să te convingă şi ei la rândul lor că da ai dreptate, dar unii vor spune lucrurilor pe nume,şi te vei gândi că sigur au prea mult tupeu ca să iţi spună că nu ai dreptate -haha fraierii ce stiu ei- ştiu,şi încă multe. Nu ei sunt proştii -nu de data asta- nu ei te mint, şi tu ştii bine asta, doar că preferi să mai tragi puţin de timp, şi nu pentru că nu vrei sa accepţi ,ci pentru că nu eşti în stare,nu-i nimic. Mai tragi de timp,şi când în sfarşit eşti în stare să pleci,că doar nimic nu o să te mai facă sa te razgândeşti, tentaţia de a te uita in urma e mare,şi o secundă e suficient să întorci privirea, mai pleacă dacă ai de unde,nu te lasă. Vei întreba cine? Simplu, obişnuinţa. Na şi tot trăgând aşa de timp şi pierzându-l aiurea te trezeşti,îţi tragi puţin sufletul şi pleci, şi nu,de data asta nu te mai întorci pentru că ai demnitate şi un orgoliu pe care refuzi să-l calci chiar de tot in picioare. păcat totuşi.

*she'd turn around and lend a smile to say that she's gone
Încă un an -16-7- să creşti mare copiluţ :*!