*Toujours !

hai "acasa " de-adevaratelea ma ca imi e dor!

Si mie! Si mie imi e dor si inca n-ai idee cat.
Nu cred ca am apucat vreodata sa iti multumesc cu adevarat pentru tot.
Pentru cate m-ai invatat si chiar nu cred ca a fost usor,incapatanarea mea, si tu sti bine asta mai bine ca oricine altcineva.

Tu, doar tu ai dreptul sa ma judeci,singura persoana care a fost acolo pentru mine, si care m-a lasat sa fac intocmai cum am vrut, desi te-ai asigurat intotdeauna ca imi faci instructajul inainte ,si chiar daca dadeam cu capul si faceam greseala, nu conta pentru tine tot copila mea eram, am ramas.
Tu mi-ai demonstrat ca da frate, iubirea e neconditionata, mi-ai aratat ca indiferent cat de tare se poate lovi un om cand cade si cat de jos poate ajunge, se ridica orice ar fi, oricat timp ar lua,intr-o zi se ridica si nu numai ca sa le demonstreze celorlati ceva anume, ci ca sa ajunga el sus,inapoi.Asta pana cand ajunge sa fie imun, imun la tot ce vine din partea lor si la tot ce e in el, daca mai e ceva,dar la un moment dat nici asta nu o sa mai conteze.

Iti multumesc ca ai stiut sa ma faci sa ma simt un copil special ,pentru ca asa am fost mereu in ochii tai , copilul meu special ,tu ai apucat sa ma cunosti intocmai cum eram, tu stii cand doare, cand iubesc, cand nu imi pasa, cand mint, tu ma stii pe mine chiar si atunci cand incerc sa ma fraieresc singura,doar tu stii.

Iti multumesc pentru fiecare " te iubesc" pe care de cele mai multe ori nici nu a fost nevoie sa-l mai spui, stiam asta, stiam cat ma iubesti si cat inca o faci,orice ar fi, orice as face, orice tampenie as spune, am sa fiu, tot ce am, al tau si numai al tau:
*TOUJOURS !


Inca te iubesc si da am sa te mai astept daca e nevoie, la fel cum si tu m-ai asteptat pe mine!

*Mi-ai lipsit :*!