Nu poti sti cum sunt eu ,chiar nu poti, crede-ma nu poti.
Pe zi ce trece ma schimb, devin mai egoista,mai incapatanata, mai prefacuta, mai altfel. Doar ca sa-mi fie mie bine si atat.Doar ca sa obtin ce vreau, ca sa ajung unde vreau fara prea mare efort.Doar ca sa imi demonstrez ca da ma eu pot. Am putut!
Sau nu?!
Eu,nu stiu, eu nu vad unde bat,eu nu mai stiu nimic din ce tine de mine.Nu spun ca nu imi e bine acum, asa cum e, dar si inainte imi placea. Poate ca spun un lucru cand de fapt eu cred complet altceva. Poate ca las loc de interpretare cand eu stiu clar ca nu exista asa ceva. Poate ca par ceva ce nici pe departe nu sunt. Poate ca ma las controlata cu un anume scop. Poate ca nici eu nu mai cred ce spun.
Sau nu?!
Ma mint sau invers. Conteaza? Probabil ca nu.
Nu (mai) pot dezamagi pe nimeni, nu as avea de ce si cu ce, nici macar pe mine. Nu imi para rau ca nu mai sunt Maria, copila naiva. Acum sunt Maji, copila care prefera sa stea si sa dea de 2 ori cu capul in acelasi loc atata timp cat stie ca merita, copila care nu mai e o copila.
Eu sunt mandra de mine pentru ca am reusit sa uit si sa iert, si nu a fost usor deloc! Eu m-am schimbat din cauza altora, la fel cum si ei s-au schimbat din vina mea! Eu nu (mai) am de ce sa-mi cer scuze, nici macar de la cei pe care i-am ranit,cum nu credeam ca se poate, pentru ca mai devreme sau mai tarziu i-a ajutat sau ii va ajuta mai mult decat si-ar putea imagina! Doare,dar trece, asa e mereu. Pana nu ti-o iei urat de tot nu te inveti, dar chiar si atunci tot vei mai gasi curajul sa risti,inca o data si inca o data si tot asa pana nu va mai fi nevoie sa ti-o iei.
Si as mai fi ramas doar ca sa iti arat ca fraierul ai fost tu, dragul meu,ca nu eu am fost cea care si-a irosit 2 ani jumate degeaba. Da, m-ai invatat atatea. Si poate ,doar poate uneori imi e dor sa-mi fie dor de tine.
Te-am iubit ma.
Sa cresti mare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu