*Ultimatum

Mai plouă mult?
M-am săturat !

Te trezeşti azi?
Totuşi.

18:25 vară în 6 ore şi 35 de minute.

*Mulţumesc anticipat

*Azi e întoacerea de nicăieri

Te-ai întors. când nici nu mă aşteptam, de fapt de aşteptat am încetat să o fac acum mult timp.
Nu am nici cea mai vagă idee ce te-a făcut să te întorci înapoi. Nu ştiu de ce după atata timp şi nici de ce atât de brusc.

a trecut un an fara sa vorbim
văd că ai invăţat ce e aia noţiunea timpului, şi în special ai invăţat să mulţumeşti.
Nu, chiar nu mă aşteptam să fi aşa, să te schimbi atât, de fapt nu te credeam în stare sa te maturizezi. Dar până la urmă orice om se trezeşte într-o zi, chiar dacă uneori e destul de târziu.Chiar dacă cândva obişnuia să fie un tot, riscă câteodata să rămână cu un mare nimic.
Dar ştii nu am cum să uit că, vorba cuiva, ai plecat când îmi era lumea mai dragă,ai plecat şi nu ţi-a păsat câtuşi de puţin că m-ai lăsat în sute de bucaţele,că m-ai lăsat să le adun de una singură.

Să nu ai pretenţia să te iubesc la fel de mult cum obişnuiam să o fac odată,demult, pentru că în timpul în care tu ai fost plecat,eu mi-am luat o mare parte din mine înapoi.
E putin prea tarziu sa ma iubesti, daca pentru mine nu mai inseamna- la fel de mult -e putin prea tarziu sa te iubesc -la fel- e pur si simplu, prea tarziu.

Între timp m-am ridicat şi am continuat să merg. M-am schimbat şi am invăţat şi eu câte ceva,şi indiferent de ce este sau va fi eu nu mai sunt la fel, şi nici nu o să mai pot fi.
E putin prea tarziu sa vrei sa fiu ca inainte, daca m'ai lasat pentru ce eram atunci.

Te-ai gândit că poate e o idee cam prea târziu să te întorci dacă nu ai fost acolo când mi-a fost dor de tine?
E putin prea tarziu sa imi ceri sa imi aduc aminte de tine, daca oricum nu te'am uitat niciodata.

Dar asta nu înseamnă că am să plec şi eu când îţi va fi lumea mai dragă, asta nu înseamnă nici că te voi face din intregul care eşti acum,mii de bucaţele.

Da,nu mai eşti copilul ăla retardat de altă dată căruia nu îi păsa de nimic, tocmai de aia vreau să ai răbdare să-mi fac ordine în cap.

*Şi totuşi într-o oarecare măsura, mă bucur că te-ai intors,fraierică.
Şi da eşti singura persoană care mi-a ştiut codul de siguranţă.

*Acum, nu mâine,nu peste 2 săptamâni, nu peste un an, acum!

Mint .Mă mint. Suntem minţiţi cu toţii. cu neruşinare.

Şi totuşi nu facem nimic ca să schimbăm asta, ciudat, ori suntem foarte proşti ori mult prea deştepţi, sincer mă cam îndoiesc de valabilitatea ultimei.
Poate că din când in când, e bine să minţi, doar că ,chiar şi atunci când pretindem că deţinem controlul, nu e aşa.

Facem din fiecare lucru o chestie foarte complicată, asta doar în capul nostru, pe care, ceilalţi se presupune că nu o pot inţelege -other people are far too messy- .

Ne e frică să acceptăm unele lucruri întocmai cum sunt ele, de ce? bună intrebare când cineva o să găsească răspunsul o să vă anunţ.

Nu putem să spunem că ne e bine,aşa cum e ,pentru că asta ar însemna să acceptăm că situaţia ne-a depăşit acum,sau mai demult, păcat e când ţi se oferă şansa să schimbi ceva şi ori dai cu piciorul şi îi intorci curul ori treci ca Gheorghe pe lângă ea, ori iţi spui ce mai contează acum, dar tare e că inseamnă mult, sau va insemna.

Suntem cu toţii o adunătură de proşti, absolut fără nicio excepţie. De ce? Bănuiesc că fiecare ştie, fiecare are motivele lui care undeva pe drum se intersectează cu ale altora sau au aceeaşi origine sau concluzie,dar niciuna nu e la fel.

Adevărul e că indiferent de ce ar fi o să facem multe greşeli,o să invăţăm din ele, şi o să facem altele, şi apoi o învăţăm şi din ele şi tot aşa.

Ne e dor, câteodată ne e foarte dor , dar preferăm să nu spunem,preferăm să ştim doar noi,preferăm să ne luăm revanşa de parcă asta ne face cei mai buni, haha căcat.

Orgoliul, e imposibil să nu fi pomenit fiecare dintre noi, măcar o data-n viaţă de el, pentru că e acel nenorocit,nenorocit, zic bine pentru că uneori deşi ştim că am putea schimba ceva,dacă nu chiar totul, el nu ne lasă, ca şi când fericirea fiecaruia ar consta în care s-a înjosit mai mult.

Răbdare, asta spun toţi, răbdarea e o virtute pe care mă indoiesc că oamenii din ziua de azi, o mai au,şi mă refer in special la noi pentru că timpul e scurt,şi hai sa recunoaştem cine mai e nebun să aibă răbdare,fară ca măcar să ştie dacă la final se va dovedi că merită,păi simplu, toţi. Şi totuşi fiecare are o limită.

Ne ardem şi nu doar o dată, şi asta ne diferenţiază, cei puternici şi cei slabi, cei puternici se ridică şi continuă chiar dacă se vor mai arde o dată , şi înca o dată, până când? simplu, până când nu va mai fi nevoie. Iar cei slabi, preferă să se oprească, să aştepte ca totul să vină de la sine, dar in felul ăsta de unde ştii cănd va merita cu adevărat?

Toţi suntem proşti. toţi ne ardem. toţi suntem nişte fricoşi.toţi suntem foarte orgolioşi şi egoişti.

Şi ce?
Toţi suntem OAMENI !

*În căutare de soare

Renunţ la drame şi gânduri egoiste .

Du-te tu naibii, eu rămân să-mi trăiesc alte vise.

Renunţ la apusuri pentru un curcubeu.
Renunţ la consecinţe şi mă alătur riscurilor.
Renunţ la mere in favoarea lamâilor.
Renunţ la rosul unghiilor in schimbul unui bax de ojă neagră.
Renunţ la timpul pierdut degeaba pe incă atâtea amintiri câte am acum.
Renunţ la pesimism şi mă fac adepta optimismului.
Renunţ la zilele lungi şi plictisitoare pe 100 scurte dar incredibile.
Renunţ la fumat pentru mersul pe munte.
Renunţ la melci pentru 3 familii de oi din lut.
Renunţ la televizor pentru o lună de stat la mare şi o lună de stat la munte.
Renunţ la oraş pentru o cabană la munte.
Renunţ la mahmureală pe incă 100 de ani de beţie.
Renunţ la sandale (deşi nu port) pe incă o pereche de bocanci.
Renunţ la orgoliul meu.
Renunţ la compotul de ananas.
Renunţ la tot,dar de ce aş renunţa la tot chiar şi la mine?..
Renunţ la voi.

Dar..
Nu renunţ la vise.
Nu renunţ la nimic din ce mă face fericită.
Nu renunţ la ei.
Nu renunţ la râsul fară motiv şi din senin.
Nu renunţ la zâmbete pe gratis.
Nu renunţ la cafeaua cu lapte şi 2 linguriţe de zahăr.
Nu renunţ la nopţile pierdute.
Nu renunţ la cireşe pentru nicio vişină.
Nu renunţ la măslinele verzi pentru alea negre.
Nu renunţ la fericirea mea pentru nimeni.
Nu renunţ la oja neagră pentru nicio alta culoare de ojă.
Nu renunţ la uitatul la desene animate pe motiv că e prea copilăresc.
Nu renunţ la zilele ploioase pe motiv că sunt deprimante.
Nu renunţ la brăţările mele.
Nu renunţ la răsăritul de soare.
Nu renunţ la mersul desculţă prin iarbă.
Nu renunţ la felul meu de a fi.
Nu renunţ la mine !

*Dacă am reuşit să trec peste el, pe tine te pot călca in picioare.

*Leapsa

Daca eram o luna, as fi fost august.
Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost sambata.
Daca eram o parte a zilei, as fi fost dimineata.
Daca eram o directie, as fi fost inainte.
Daca eram o planeta, as fi fost Neptun.
Daca eram un lichid, as fi fost vin.
Daca eram o piatra, as fi fost onix.
Daca eram o planta, as fi fost Iris.
Daca eram un anotimp, as fi fost primavara.
Daca eram un instrument muzical, as fi fost pian.
Daca eram o emotie, as fi fost fericire.
Daca eram un sunet, as fi fost un tipat.
Daca eram un element, as fi fost foc.
Daca eram o carte, as fi fost "Sarpe si cercel".
Daca eram un fel de mancare, as fi fost salata de fructe.
Daca eram un oras, as fi fost Brasov.
Daca eram un gust, as fi fost acru.
Daca eram o culoare, as fi fost negru.
Daca eram un cuvant, as fi fost noi.
Daca eram o parte a corpului, as fi fost ochii.
Daca eram o expresie a fetei, as fi fost una zambitoare.
Daca eram o materie de scoala, as fi fost biologie.
Daca eram un personaj de desene animate, as fi fost Chip.
Daca eram o forma, as fi fost stea.
Daca eram un numar, as fi fost 3.
Daca eram o masina, as fi fost, motocicleta se pune?..
Daca eram o haina, as fi fost maieu.

*Dincolo de orice zid|nori de zambet

Nu am mai scris de ceva vreme. Nu mai am deloc inspiratie,nu stiu despre ce sa scriu pentru ca poate toate pornesc sau duc la acelasi lucru, sau poate ca e doar un moment de liniste,da, un moment de respiro.
Chiar nu stiu daca astept vara pentru tampeniile ei sau pentru ca am intr-adevar nevoie de o pauza. Tind sa cred ca ultima varianta e cea corecta.
Nimic nu e clar,stiu ca nu a fost niciodata, si mai stiu ca ma convingeam singura ca de fapt e,la fel cum probabil ca fac si acum.

Dar asa cu tot cu vraistea care e,cu lucrurile si cuvintele aruncate-n graba,cu timpul pierdut,cu tot de fapt,as mintii daca as spune ca a fost degeaba.Azi stiu ca era incapatanarea aia copilareasca de a nu renunta, dar pana la urma timpul ne-a tras-o la amandoi.
A fost decenta si demnitatea comuna fiecarui om care a ajuns la concluzia ca mai mult rau ne facem si care ne-a pus sa facem stanga imprejur.Si nu a fost lasitate ca am renuntat,si nici frica, a fost minimul de respect pe care ni l-am putut acorda in astfel de "episoade".
A fost greu si a durut ca dracu uneori, dar pana la urma ne-a fost din nou bine,dar asta nu inseamna ca in urma nu au ramas cicatrici," ranile" s-au vindecat acum foarte mult timp.
Dar dupa atata timp,recunosc ca uneori,dar doar uneori imi mai aduc aminte de tine,si nu, nu vag, chiar foarte bine,si sincer imi e dor sa-mi fie dor de tine ,fraiere de vara trecuta si de acum 2 veri. Fraier care de fapt nu a fost niciodata un fraier oarecare. Fraier care a fost al meu si nu doar o data.

Si ce a fost imi aminteste ca inainte de toate tre sa stiu sa fiu mai intai pe "picioarele mele" si apoi sa am pretentii.
Totul e ciudat,si chiar si asa ciudat cum e ,imi e foarte, de fapt super bine.
De ce? Nu stiu ,am motivele mele.

*Toujours !

hai "acasa " de-adevaratelea ma ca imi e dor!

Si mie! Si mie imi e dor si inca n-ai idee cat.
Nu cred ca am apucat vreodata sa iti multumesc cu adevarat pentru tot.
Pentru cate m-ai invatat si chiar nu cred ca a fost usor,incapatanarea mea, si tu sti bine asta mai bine ca oricine altcineva.

Tu, doar tu ai dreptul sa ma judeci,singura persoana care a fost acolo pentru mine, si care m-a lasat sa fac intocmai cum am vrut, desi te-ai asigurat intotdeauna ca imi faci instructajul inainte ,si chiar daca dadeam cu capul si faceam greseala, nu conta pentru tine tot copila mea eram, am ramas.
Tu mi-ai demonstrat ca da frate, iubirea e neconditionata, mi-ai aratat ca indiferent cat de tare se poate lovi un om cand cade si cat de jos poate ajunge, se ridica orice ar fi, oricat timp ar lua,intr-o zi se ridica si nu numai ca sa le demonstreze celorlati ceva anume, ci ca sa ajunga el sus,inapoi.Asta pana cand ajunge sa fie imun, imun la tot ce vine din partea lor si la tot ce e in el, daca mai e ceva,dar la un moment dat nici asta nu o sa mai conteze.

Iti multumesc ca ai stiut sa ma faci sa ma simt un copil special ,pentru ca asa am fost mereu in ochii tai , copilul meu special ,tu ai apucat sa ma cunosti intocmai cum eram, tu stii cand doare, cand iubesc, cand nu imi pasa, cand mint, tu ma stii pe mine chiar si atunci cand incerc sa ma fraieresc singura,doar tu stii.

Iti multumesc pentru fiecare " te iubesc" pe care de cele mai multe ori nici nu a fost nevoie sa-l mai spui, stiam asta, stiam cat ma iubesti si cat inca o faci,orice ar fi, orice as face, orice tampenie as spune, am sa fiu, tot ce am, al tau si numai al tau:
*TOUJOURS !


Inca te iubesc si da am sa te mai astept daca e nevoie, la fel cum si tu m-ai asteptat pe mine!

*Mi-ai lipsit :*!

*Hai cu vara aia odata !

Am timpul de partea mea!

E pe cat se poate de gresit, proasta sincronizare,sincer.
De fapt..nu am timpul de partea mea, nu tin minte sa-l fi avut vreodata. Nu cred ca e persoana care sa nu fi crezut asta macar o data.Nu e drept,dar timpul a ajuns sa conteze mult prea mult pentru noi. Chiar daca uram consensurile universale trebuie sa admitem ca suntem jalnici si la capitolul asta.

Dar ce dracu ? Nu imi pasa mie de asta,nici acum si nici cel putin inca 3 luni de azi inainte,poate chiar si-o toamna.
Vara,cam in 2 saptamani si un pic, nu pot sa nu ma gandesc la asta in fiecare zi. Faceti abstractie de la caldura sufocanta si de la faptul ca la un moment dat nu ai sa mai ai ce sa dai jos de pe tine, dar cu toate astea e vara! Si cand spun vara imi trec atatea lucruri prin minte, atatea de facut si de spus,atata nepasare de lume,atata voie buna pe cat de multe amintiri ramase de vara trecuta.

Imi pare rau dar azi nu am timp. De azi nu mai am timp.

*Feminista convinsa

Nu e vorba de abuz in a incerca sa dovedesc "despre barbati si alti demoni" si nici vorba de pareri preconcepute nu e,ci de o opinie personala sau mai bine zis observatie, care bineinteles am tot dreptul din lume sa o fac .
Rasa masculina incepe sa lase din ce in ce mai mult de dorit, datorita superioritatii de care incearca sa dea dovada prin simplul fapt ca detin asa-zisa "pula", pe care noi femeile nu o avem, de parca asta ne-ar putea opri din a repara o masina sau alte cacaturi de genul asta. Femeile au vrut drepturi egale cu barbatii, au reusit in mare parte si s-au dovedit a fi la fel de capabile daca nu chiar mai bune decat barbatii in anumite domenii ceea ce ia neindreptatit pe barbati, intr-o oarecare masura deoarece orgoliul si demnitatea lor a fost pusa la incercare bineinteles, de o femeie, fiinta fara de care citez :"am gasi alt animal sa futem".Doar prin simplul fapt ca o mare parte din barbati isi intretin sotiile sau fiintele cu care convietuiesc , prin simplul fapt ca aduc mai multi bani in casa sau muncesc mai multe ore, nu inseamna ca viata ei depinde strict de a lui, nu inseamna nicidecum ca el sta la baza existentei ei. Femeile au invatat sa fie independente si multe dintre ele sunt in stare sa se descurce si fara prezenta unui barbat in viata lor. Si nu pentru ca barbatii sunt niste porci, ci pentru simplul fapt ca ei se dovedesc a fi nesimtiti mai devreme sau mai tarziu, toti, si acum ca o paranteza, deoarece toate femeile sunt curve minim o data in toata viata lor si ajung sa le traga clapa urat de tot unora care nu merita, asa ca multumita intr-o mare parte femeilor, barbatii au ajuns sa se foloseasca tot mai des de ele si nu pentru ca au nevoie de niste fiinte tandre care sa le ofere afectiune ,ci pentru a se razbuna , si ca sa inchid paranteza sunt si exceptii.Daca o femeie o arde cu mai multi barbati e clar catalogata tarfa, dar cand un barbat face asta atunci el e zeu,din simplul motiv ca el e barbat si atat.Slogan: "Si ghici ce? Ma-ta nu te-a facut zeu!". Cand vine vorba de sofat, cand o masina e parcata prost, cand stau la semafor cand deja e verde de 2 minute bune sau cand pur si simplu nu sunt in stare sa calce pe acceleratie pe un drum drept, intotdeauna prima persoana care o sa le treaca barbatiilor prin minte va fi ,bineinteles, o femeie, iar daca culoarea parului ei va fi blond, ceea ce e mult mai probabil in ziua de azi, atunci va fi cireasa de pe tort. Femeile nu sunt niste fiinte menite de-al dracului sa le faca barbatilor rau sau sa le traga clape ca vezi doamne din ele izvoraste minereul de perfectiune, ci vor doar sa demonstreze fara a fi judecate sau luate peste picior, imposibil ce-i drept unii chiar nu se pot abtine, ca sunt capabile sa supravietuiasca si fara sa fie nevoite sa implice ajutorul unui barbat, simplu. O alta diferenta ar fi modul de aboradare a celor care ti-au tras clapa, o femeie va trece intotdeauna peste, va ierta, dar nu va uita niciodata, in schimb un barbat nu va ierta si nici nu va uita si va cauta ca pe viitor in caz ca treaba sa repeta sa gaseasca un mod de a se razbuna, dar o femeie va incerca intotdeauna sa accepte si va sustine sus si tare ca nu toti sunt la fel, si chiar si atunci cand i se va demonstra ca nu a avut dreptate, va trece peste, pe cand ei nu, ei vor cauta sa scoata ochii ori de cate ori se va ivi ocazia. Barbatii e necesar sa si-o ia de maxim 2 ,hai 3 ori ca sa jure ca nu se vor mai implica apoi.Or fi unele femei curve, dar poate au motivele lor,plauzibile sau nu.
Dar chiar cred ca oricate defecte si oricat de putine calitati ar avea fiecare,un barbat nu poate traii fara o femeie, la fel cum nicio femeie nu poate traii fara un barbat si cand spun asta ma refer la faptul ca atat femeile cat si barbatii au nevoie de cineva care sa fie acolo ,si nu doar cateodata, intotdeauna!

*Nu trebuie sa ma aprobati si nici nu am nevoie de contraargumentele voastre asta e parerea mea si atat.

*Remember?

Atat de putin pana se termina totul. Pana fiecare isi ia binemeritata pauza dupa care a tanjit ca un nebun tot anul.
Vara revi iar la tine. Noptile pierdute pe naiba stie unde,diminetile dormite pana la pranz si durerile de cap parca nu mai inseamna atat de mult sau aproape deloc. Vara te intorci la tine, te intorci sa aduni vraistea care a ramas in urma. Te aduni pe tine, te strangi de pe jos si pui iar cap la cap bucatile alea care alta data erau un intreg.
Dar nu te mai deranjeaza aproape deloc daca nu reusesti pentru ca stii clar ca indiferent de ce vei face ele tot doar niste bucati o sa ramana pana anul viitor.
Vara nu iti pasa unde esti atata timp cat ii ai pe ai tai cu tine, te urci in naiba stie ce tren in speranta ca o sa ajungi la mare sau la munte pe dracu stie ce traseu in dumnezeu mai stie ce loc la o cabana, nu conteaza, una oarecare.
Vara nu te gandesti la tine atat de mult, la binele tau, de data asta fericirea vine singura, ca sa vezi,gen da tu unde pula mea ai fost pana acum?
Vara e totusi cald de mori,fie 1-1.
Vara e vara si atat.


Hai pa.

*Per aspera ad astra

Nu poti sti cum sunt eu ,chiar nu poti, crede-ma nu poti.
Pe zi ce trece ma schimb, devin mai egoista,mai incapatanata, mai prefacuta, mai altfel. Doar ca sa-mi fie mie bine si atat.Doar ca sa obtin ce vreau, ca sa ajung unde vreau fara prea mare efort.Doar ca sa imi demonstrez ca da ma eu pot. Am putut!
Sau nu?!

Eu,nu stiu, eu nu vad unde bat,eu nu mai stiu nimic din ce tine de mine.Nu spun ca nu imi e bine acum, asa cum e, dar si inainte imi placea. Poate ca spun un lucru cand de fapt eu cred complet altceva. Poate ca las loc de interpretare cand eu stiu clar ca nu exista asa ceva. Poate ca par ceva ce nici pe departe nu sunt. Poate ca ma las controlata cu un anume scop. Poate ca nici eu nu mai cred ce spun.
Sau nu?!

Ma mint sau invers. Conteaza? Probabil ca nu.
Nu (mai) pot dezamagi pe nimeni, nu as avea de ce si cu ce, nici macar pe mine. Nu imi para rau ca nu mai sunt Maria, copila naiva. Acum sunt Maji, copila care prefera sa stea si sa dea de 2 ori cu capul in acelasi loc atata timp cat stie ca merita, copila care nu mai e o copila.

Eu sunt mandra de mine pentru ca am reusit sa uit si sa iert, si nu a fost usor deloc! Eu m-am schimbat din cauza altora, la fel cum si ei s-au schimbat din vina mea! Eu nu (mai) am de ce sa-mi cer scuze, nici macar de la cei pe care i-am ranit,cum nu credeam ca se poate, pentru ca mai devreme sau mai tarziu i-a ajutat sau ii va ajuta mai mult decat si-ar putea imagina! Doare,dar trece, asa e mereu. Pana nu ti-o iei urat de tot nu te inveti, dar chiar si atunci tot vei mai gasi curajul sa risti,inca o data si inca o data si tot asa pana nu va mai fi nevoie sa ti-o iei.

Si as mai fi ramas doar ca sa iti arat ca fraierul ai fost tu, dragul meu,ca nu eu am fost cea care si-a irosit 2 ani jumate degeaba. Da, m-ai invatat atatea. Si poate ,doar poate uneori imi e dor sa-mi fie dor de tine.
Te-am iubit ma.
Sa cresti mare!

*Oameni frumosi

“Nu mai rezist!” Ei bine de cate ori ai zis ca nu mai poti? Ca nu mai rezisti? Ca cedezi psihic? Ca lasi dracu totu in urma si te apuci de ceva nou si diferit? Ca o sa fi o alta persoana mai plina de “jeg” si mai putin “toleranta”?
Taci ma pui, taci,putem duce atat de multe, putem continua inca pe atat dupa ce am spus "nu mai rezist" de ce? nu stiu ,cert e ca putem duce al dracului de mult! (si tu stii asta).
Ca doare rau? si uneori rau e putin spus asta nu mai tine nici de mine,nici de tine, de fapt nici macar de noi.Poti doar sa te resemnezi si sa treci mai departe. Dar vezi tu, de asta sunt ei ca sa fie acolo pentru tine atunci cand nu mai faci fata, cand esti bagat pana la gat in cacat, cand stii ca trebuie sa treci peste, de asta nu ai fost niciodata doar tu, am fost noi,intotdeauna noi.

Ei bine,de multe ori,fiecare din noi a zis lucru asta macar de 3 ori in viata ,si daca nu pana acum ,va urma sa o zica,fiindca fiecare om la un moment dat cedeaza efectiv.
Nu pui, nu cedeaza, doar oboseste. Oboseste sa minta, sa se minta ca totul e bine si nu ma mint mai mult decat ma minti tu pe mine (L.A-La vedere), pentru ca stii uneori, doar uneori si doar poate e mai bine sa pleci, fara sa apuci sa primesti un raspuns care nu vrea frate, nu vrea sa mai apara.La dracu.

Cu totii facem sau gandim asta,insa putini reusim sa iesim cu bine si cu fruntea sus, putini putem sa ridicam capul dupa ceva vreme si sa-l privim in ochii pe ala care ne-a facut inima pilaf.
Da asa e pui, pentru ca stii ca o data ai fost slab,ai fost tu, si altii au profitat, asa ca preferi ca de acum sa lasi loc de interpretare, sa ai un feedback, sa stii ca atunci cand vei mai da de greu ca te vei putea intoarce. Dar te ajuta asta la ceva? Nu, mai rau il calci pe ala in picioare.Si da treci peste indiferent de cat de greu ar fi, ca raman in urma goluri? nu-i nimic vor mai fi multe altele, care la randul lor vor alcatui totul, pe tine.

Putini sunt cei care au curajul sa recunoasca,sa dea tot ce au pe tava,sa ofere tot fara nicio conditie,sa lase de la ei ,sa se calce in picioare chiar daca stiu ca tot ei vor fi cei care ies sifonati ,cei mai sifonati, sa accepte ca lumina ochilor lor a pierit odata cu plecarea.
Vezi tu pui,de ce sa recunosti? de ce sa lasi de la tine? de ce sa te calci in picioare? de ce sa accepti sa iesi sifonat? de ce sa spuna ca da ma doare? Simplu, pentru ca e mai usor sa minti,e mai usor sa negi ,nu frate nu-ti pasa, sa ascuzi, sa dai cu piciorul,dar asta nu inseamna ca nu ai sa regreti, o, si inca cum, ai sa regreti fiecare secunda in care stiai, ma dar stiai ca poti schimba ceva si n-ai facut-o, ai sa ai mereu aceasi privire de om prost, privire care nu va putea insipira altceva decat o intrebare seaca la care ghici ce? nu-ti vei (mai) putea raspunde niciodata :" ce ar fi fost daca?"si te opresti, ai uitat nu stii ! Pacat,de fapt trist, e trist si doare ca dracu sa trebuiasca sa te prefaci pentru ca iti e frica.


Si tot o data tre sa le multumesti LOR,aia care sunt mereu acolo,aia care zi si noapte se gandesc cum sa iti fie tie bine,aia care isi freaca nervii non-stop pana gasesc o solutie plauzibila,oamenii aia care vorbesc doar in cauza si oamenii aia fara de care eu,tu,noi am fi egali cu 0 barat ma!
Pui, ei, da,da lor nu ai de ce sa le multumesti, a fost si e alegerea lor sa fie acolo langa tine ,ori de cate ori ai nevoie, pentru ca meriti,pentru ca ti-ai castigat pe merit tot respectul, pentru ca nu ai comentat si ai fost acolo cand a fost greu, da greu ma!

Ei bine LOR le multumesc, LOR le acord tot respectu meu, LOR am sa le fiu recunoscatoare o viata si inca una ,fiindca LOR le pasa.
Pui,nu ai de ce sa multumesti repet, e normal ca ei, la randul lor sa te ridice, chiar daca nu iti pot vindeca ranile, ele trec,ei doar fac totul sa para mai usor, dar cicatricile raman, indiferent de ce vei face si tu ma, tu stii bine asta!

*Si stiu unde ma intorc ca daca o dau nasol am langa tine loc !

*Cheers

Generalizare.

O greseala pe care numai mintea umana e capabila sa o conceapa, evident ce alte fiinte sclipitoare ar cataloga toti oamenii ca fiind la fel, mai devreme sau mai tarziu?!

e o prostie sa iti fie frica ca-ti strici reputatia ,ce cred ei, daca ii dezamagesti sau nu, "ei" care conteaza o sa fie exact la fel, indiferent de reputatia ta , mare dreptate !
1 nici macar ani intregi nu sunt suficienti sa ajungi sa cunosti un om exact asa cum e , destul de improbabil ,asta daca nu scrie "ghicitoare" pe fruntea ta, ce-i drept, mai stii?!
2 poti face niste gafe urate de tot din pura nebunie sau poate prostie, ca nu o pot numi altfel
3 doar pentru ca unii s-au dovedit a fi " de cacat" asta nu presupune ca toti sunt exact ca cei de mai devreme, da devine greu de crezut , poate chiar imposibil , dupa ce te frigi cum nici nu credeai ca se poate, ce gandesti ca trebuie sa fi cat se poate de senil sa mai fi dispus sa risti inca o data,dar nimeni nu o sa iti rada in fata "haha, ti-ai luat-o" pentru ca se va trezi a doua zi dimineata stiind ca si el si-a luat-o sau urmeaza sa si-o ia, asa pateste toata lumea
4 unii sunt dispusi sa priveasca lucrurile in ansamblu asta nu inseamna ca vor sa gaseasca dracu stie ce slabiciuni ca sa le poata "exploata" la maxim, ceva gen " lovitura de gratie" doamne fereste suntem oameni si nimeni, dar nimeni nu e perfect indiferent cat ar incerca sa ascunda asta
5 iar unii, ei bine unii stiu sa vina cu sfaturi exact cand trebuie, si toti ne-o luam in freza, ne chinuim mult sa ne ridicam, si apoi mai cadem o data. pur si simplu asa facem, si nu suntem mai prosti sau mai slabi pentru asta, riscam si cateodata castigam, alatadata nu. nu lega niciodata ceva ce ai de facut acum, de ceva ce ai facut. si daca esti in stare sa suferi pentru cineva, sufera. nu o sa fie nici primul nici ultimul oricum. si daca ti-o iei in freza, iubeste iar. intr-o zi nu o sa-ti-o mai iei. pana atunci, ne-o luam toti. nu-i nimic, asa crestem.
6 ocolitul adevarului , invartitul in jurul cozii, ascunsul dupa deget, acelasi lucru spus in sute de moduri, cand de fapt se poate interpreta simplu cu o nota de exagerare poate, dar nu e nimic mai mult sau mai putin decat frica, un alt mod de a " testa terenul" nu te judeca nimeni pentru asta
7 cand te opresti, cand dai cu stangul in dreptul sau cand doar incerci sa-ti faci ordine in ganduri, nu inseamna neaparat ca nu esti in stare sa ti pasul , nu inseamna nicidecum lasitate, e doar un mod de a sta si a-ti da seama ce se intampla, ca niciodata nu da semne sa functioneze varianta asta e deja partea a 2a
8 increderea pe care alegi sa o " investesti " in cineva o faci din nou, pe propiul risc, dar cu o nota de ironie probabil ai ajunge sa fi nimic mai mult decat un bibelou intr-o cutie perfect sigilata daca nu ai face asta.


*Putem la fel de bine sa continuam sa ne prefacem ca nu se intampla nimic,usor, suntem oameni.

*I've outplayed you already.

Encore.
Encore.
Encore.

*Non