And the Earth you thought would end your song, lifts up and now...
Ei bine, se pare ca am reusit, deci inca pot conta pe vointa mea si instinctul meu- nu meriti. Calmul s-a reinstalat in mine, in mintea mea si acum nimic nu o sa schimbe decizia mea, nu si de data asta -nu voi mai permite. Nu mai pun intrebari- pentru ca nu au niciun rost. Nu mai astept raspunsuri sau rezolvari si nici nu le mai caut- pentru ca nu vreau sa le mai aud. Ideile mele sunt in ordine, linistea nu ma mai sperie chiar daca asa imi aud fiecare gand in parte, gand care inainte obisnuia sa urle si sa imi apese pe oase- o durere insuportabila, sa imi sfasie fiecare sentiment in parte sa imi calce in picioare armonia pe care ma chinuiam sa o restabilesc doar ca sa-l ascult-era ca si cand nu aveam demnitate, ca si cand nu aveam coloana vertebrala. Dar azi nu mai tipa pentru ca nu mai e nevoie, azi le aud clar, chiar daca totul e o soapta, azi le aud pentru ca le accept. Ele fac parte din mine, ma formeaza pe mine-un tot. Si cum fiecare om care a insemnat ceva intr-un anumit moment, si-a permis sa-si insuseasca cate un gand si sa-mi dea altul in schimb, asa mi-am permis si eu astazi sa accept. Ce anume? Tot.
Acopera-ti gandurile
Focul s-a stins, negru inchis
Rosu aprins,geamu-i deschis
Economie-n paradis?
Inchide ochii, esti lipsit de durere
Sangele-ti pulseaza prin vene
Inima-ti bate cu putere
Mormant cu ganduri efemere.
Praful s-a asternut,
Ascunde-ti fiecare gand
Despica-l,tu suflet pierdut
Renegi cumva al tau trecut?
Prezentul tau nu-i mut
Accepta ce ai inceput
Tu nu esti om, fara trecut
Destinul tau, un singur gand..
tu pentru mine ai disparut.
I save my heart for my family
My soul for work
My mind in moving
Through the world.
I CHOOSE HAPPINESS.
...the feelings gone.
26 martie 2011
*You made my day
Iti multumesc tip saten cu ochii albastrii din autobuz pentru ca stai mai tot timpul prin preajma mea si trebuie sa recunosc ai niste ochi tare frumosi.
Iti multumesc doamna de la magazin ca desi sunteti incapabila de a va misca mai repede si ma tineti intotdeauna la povesti spunandu-mi noile barfe, ma faceti sa rad pana la lacrimi de vecini.
Iti multumesc copil cu ochii incredibil de negrii ca imi faci cu mana in fiecare zi cand ma vezi ca vin de la scoala.
Iti multumesc ca imi zambesti in fiecare dimineata cand ne intalnim si ma iei in brate, intotdeauna mirosind a ciocolata calda.
Iti multumesc ca ma pupi cum numai tu stii si iti multumesc pentru ceaiul de vanilie cu miere la care m-ai scos saptamana trecuta.
Iti multumesc tip din alta clasa ca mereu urlii cand ma vezi pe coridor si ma intrebi mereu ce mai faci mai majiiii mai.
Iti multumesc vecin de la parter ca imi deschizi usa de fiecare data cand ma vezi si astepti sa intru eu prima.
Iti multumesc vecin de la etajul 1 ca nu mai asculti muzica asa tare si nu mai trantesti usa de la intrare cand vii de la antrenamente.
Iti multumesc colega din banca a 4-a de pe randu' din mijloc ca ma faci sa rad intotdeauna cand imi spui veverito.
Iti multumesc ca de fiecare data cand ne intalnim in autobuz calci toti oamenii in picioare ca sa ajungi langa mine sa ma iei in brate si sa ma pupi.
Iti multumesc ca imi ridici intotdeauna moralu' si imi trimiti cele mai amuzante citate.
Iti multumesc vecina de vis-a-vis ca ma scapi de buni in fiecare zi cate 3-4 ore daca nu chiar mai mult.
Iti multumesc colega din banca a 4-a de pe randu' de la geam pentru desenele dragute de pe perete si din portofel.
Iti multumesc domn de la floraria de langa maternitate ca ne-ai urat succes cand am mai avut de baut 4 cafele pentru ca da, automatul de cafea nu da rest!!
Iti multumesc ca ne-am deplasat pana la magazinul de langa maternitate pentru un nenorocit de pachet de servetele ca sa aflam ca acolo au si tigari si nu trebuie sa mai mergem pana la dracu sa luam.
Iti multumesc pentru cartea pe care mi-ai daruit-o.
Iti multumesc ca niciodata nu te superi cand tip la tine fara sa vreau.
Iti multumesc colega din banca a 3-a de pe randu' din mijloc ca intotdeauna am cu cine chiuli de la orele de germana.
Iti multumesc tanti din statie cu care ma intalnesc in fiecare dimineata ca nu te mai uiti ciudat la mine ca m-ai vazut o data cu sacoul cu emblema liceului si cu tigara-n mana.
Iti multumesc prost de la Mircea Cristea ca m-ai facut sa rad de cat de prost erai si ce glumite seci aveai in tine.
Iti multumesc profa de bio pentru ca nu m-ai lasat sa le dau un carton in cap celor de la LSN pentru ca desi au castigat, bunul simt al lor lasa de dorit din toate punctele de vedere si lasandu-i in plata lor le-am dovedit superioritate.
Iti multumesc colega de banca ca ma lasi sa-ti mazgalesc banca desi tu pe a mea nu scri niciodata pentru ca stii ca ma crizez.
Iti multumesc ca nu prea mai intarzi dimineata si nu trebuie sa te astept prea mult la xerox.
Iti multumesc ca you are still my person dupa atatia ani de zile.
Le multumesc tuturor celor care contribuie cu cate putin la fericirea mea din fiecare zi, si la buna mea dispozitie, va multumesc ca imi aduceti zambetul pe buze intotdeauna.
Iti multumesc doamna de la magazin ca desi sunteti incapabila de a va misca mai repede si ma tineti intotdeauna la povesti spunandu-mi noile barfe, ma faceti sa rad pana la lacrimi de vecini.
Iti multumesc copil cu ochii incredibil de negrii ca imi faci cu mana in fiecare zi cand ma vezi ca vin de la scoala.
Iti multumesc ca imi zambesti in fiecare dimineata cand ne intalnim si ma iei in brate, intotdeauna mirosind a ciocolata calda.
Iti multumesc ca ma pupi cum numai tu stii si iti multumesc pentru ceaiul de vanilie cu miere la care m-ai scos saptamana trecuta.
Iti multumesc tip din alta clasa ca mereu urlii cand ma vezi pe coridor si ma intrebi mereu ce mai faci mai majiiii mai.
Iti multumesc vecin de la parter ca imi deschizi usa de fiecare data cand ma vezi si astepti sa intru eu prima.
Iti multumesc vecin de la etajul 1 ca nu mai asculti muzica asa tare si nu mai trantesti usa de la intrare cand vii de la antrenamente.
Iti multumesc colega din banca a 4-a de pe randu' din mijloc ca ma faci sa rad intotdeauna cand imi spui veverito.
Iti multumesc ca de fiecare data cand ne intalnim in autobuz calci toti oamenii in picioare ca sa ajungi langa mine sa ma iei in brate si sa ma pupi.
Iti multumesc ca imi ridici intotdeauna moralu' si imi trimiti cele mai amuzante citate.
Iti multumesc vecina de vis-a-vis ca ma scapi de buni in fiecare zi cate 3-4 ore daca nu chiar mai mult.
Iti multumesc colega din banca a 4-a de pe randu' de la geam pentru desenele dragute de pe perete si din portofel.
Iti multumesc domn de la floraria de langa maternitate ca ne-ai urat succes cand am mai avut de baut 4 cafele pentru ca da, automatul de cafea nu da rest!!
Iti multumesc ca ne-am deplasat pana la magazinul de langa maternitate pentru un nenorocit de pachet de servetele ca sa aflam ca acolo au si tigari si nu trebuie sa mai mergem pana la dracu sa luam.
Iti multumesc pentru cartea pe care mi-ai daruit-o.
Iti multumesc ca niciodata nu te superi cand tip la tine fara sa vreau.
Iti multumesc colega din banca a 3-a de pe randu' din mijloc ca intotdeauna am cu cine chiuli de la orele de germana.
Iti multumesc tanti din statie cu care ma intalnesc in fiecare dimineata ca nu te mai uiti ciudat la mine ca m-ai vazut o data cu sacoul cu emblema liceului si cu tigara-n mana.
Iti multumesc prost de la Mircea Cristea ca m-ai facut sa rad de cat de prost erai si ce glumite seci aveai in tine.
Iti multumesc profa de bio pentru ca nu m-ai lasat sa le dau un carton in cap celor de la LSN pentru ca desi au castigat, bunul simt al lor lasa de dorit din toate punctele de vedere si lasandu-i in plata lor le-am dovedit superioritate.
Iti multumesc colega de banca ca ma lasi sa-ti mazgalesc banca desi tu pe a mea nu scri niciodata pentru ca stii ca ma crizez.
Iti multumesc ca nu prea mai intarzi dimineata si nu trebuie sa te astept prea mult la xerox.
Iti multumesc ca you are still my person dupa atatia ani de zile.
Le multumesc tuturor celor care contribuie cu cate putin la fericirea mea din fiecare zi, si la buna mea dispozitie, va multumesc ca imi aduceti zambetul pe buze intotdeauna.
18 martie 2011
*Oamenii sunt..
Cand intram in liceu invatam ca oamenii sunt niste animale cu sentimente.
Am acceptat, ca atare am mers mai departe. Am inteles si m-am supus cand a fost nevoie, dar am si ripostat.
Nu si azi. Azi realizez ca sunteti o pierdere de timp.
De azi voi, voi va intoarceti inapoi in cutiuta in care v-am incuiat mai demult si pe care am decis sa o deschid acum ceva timp- ce naiva. De azi, voi sunteti dati uitarii ,lasati in urma in cel mai indepartat si mai ascuns coltisor al creierului meu pentru ca voi sunteti cum ati fost dintotdeauna- niste idioti. Fiecare sentiment care va calca in picioare, fiecare dezamagire care parca va rupe in mii si mii de bucatele, si fiecare om care renunta la voi va arunca tot mai adanc in nimicul in care deja va aflati, mi-ati demonstrat de atatea ori ca sunteti niste oameni demni de nimic. Nu as putea sa spun ca imi provocati mila pentru ca nu v-as putea compara niciodata cu un animalut abandonat pe o sosea de niste cretini, in schimb sila- sila e cuvantul care va defineste cand va pronunt numele, o scarba inimaginabila pe care v-ati castigat-o, si-o meritati din plin.
Imi pare rau pentru voi ca ati ajuns sa fiti atat de rupti de realitate si imi pare rau ca nu puteti merge mai departe asa cum am facut-o noi, restu'. Dar sunt covinsa ca deep down fiecare dintre noi stie cand e momentul sa mearga mai departe si cand sa nu renunte, dar voi, voi nu aveti tarie de caracter, doar un om slab, un om care nu e in stare sa se bazeze pe puterea lui, doar acela se tine strans de fiecare lucru care are impresia ca-i apartine si niciodata nu e in stare sa-i dea drumul de frica ca altii sa nu ridice si sa-si insuseasca ce a aruncat el- sunteti penibili.
Imi e greu sa cred ca oamenii devin din ce in ce mai lipsiti de putere, lipsiti de incredere in ei si cele mai elementare lucruri devin azi niste cunostinte atat de indepartate, ganduri, realizari si vise tot mai mici si mai putine. E atat de aiurea tot ce se intampla e ca si cand e un vierme intre noi si ne distruge treptat, iar noi in loc sa-l omoram il hranim in speranta ca ce?
Ne atasam de fiecare om care intra in viata noastra de parca totul se invarte in jurul lui si stim cu totii ca nu e asa. O sa devin bulimica pentru ca societatea in care traim imi provoaca o greata cumplita. Cine nu a auzit sau vazut macar o data un cuplu, copii pana in 14 ani declarandu-si iubirea inca din primele zile ale relatiei lor, covrigel, iubii, norisor, dragoste, inimioara, si alte cacaturi care ma dezgusta pana in maduva spinarii. E imposibil sa iubesti un om din prima saptamana in care esti cu el, si e imposibil sa plangi dupa ce te desparti de un om cu care ai fost o luna, doua poate chiar trei pentru ca a iubi un om presupune a-i accepta defectele, a-i admira calitatile, a-i respecta decizile si a fi acolo pentru el cand are nevoie de tine, dar si sa-i lasi spatiu cand are nevoie de cate o pauza fara sa-i contesti decizia. Evident acum probabil voi(copii pana in 14 ani) va ganditi ah dar noi deja facem asta,doamneee si in caz ca am avut dreptate, sunteti niste ipocriti incapabili de a iubi- multumesc de confirmare, stiam ca am dreptate.
Si revenind nu trebuie sa intelegi, trebuie doar sa crezi si nu trebuie sa incerci sa iti explici, trebuie doar sa traiesti si ca sa traiesti trebuie sa te accepti mai intai pe tine, si ca sa te poti accepta pe tine trebuie sa-i accepti pe cei din jurul tau si ca sa fi capabil sa faci asta, trebuie sa mergi pe ideea ca oamenii sunt doar oameni si totul, totul se intampla cu un motiv, iar cand vei intelege ca esti un simplu om neinsemnat intr-un univers imens si ca oricand cineva ar putea decide sa te inlocuiasca (si poate ca nu o face), abia atunci cand iti vei da seama ca desi nu toti te vor tine minte, ai contribuit si tu cu ceva la fericirea sau supararea unora dintre ei,si la foarte putini, le-ai schimbat viata pentru totdeauna, iar unii,unii nu te vor uita cat vor traii.
Alergam aiurea dupa nimicuri si facem lucruri de dragul de a le face. Timpul trece atat de repede.
Cand terminam liceul ajungem la concluzia ca oamenii sunt niste animale punct.
Am acceptat, ca atare am mers mai departe. Am inteles si m-am supus cand a fost nevoie, dar am si ripostat.
Nu si azi. Azi realizez ca sunteti o pierdere de timp.
De azi voi, voi va intoarceti inapoi in cutiuta in care v-am incuiat mai demult si pe care am decis sa o deschid acum ceva timp- ce naiva. De azi, voi sunteti dati uitarii ,lasati in urma in cel mai indepartat si mai ascuns coltisor al creierului meu pentru ca voi sunteti cum ati fost dintotdeauna- niste idioti. Fiecare sentiment care va calca in picioare, fiecare dezamagire care parca va rupe in mii si mii de bucatele, si fiecare om care renunta la voi va arunca tot mai adanc in nimicul in care deja va aflati, mi-ati demonstrat de atatea ori ca sunteti niste oameni demni de nimic. Nu as putea sa spun ca imi provocati mila pentru ca nu v-as putea compara niciodata cu un animalut abandonat pe o sosea de niste cretini, in schimb sila- sila e cuvantul care va defineste cand va pronunt numele, o scarba inimaginabila pe care v-ati castigat-o, si-o meritati din plin.
Imi pare rau pentru voi ca ati ajuns sa fiti atat de rupti de realitate si imi pare rau ca nu puteti merge mai departe asa cum am facut-o noi, restu'. Dar sunt covinsa ca deep down fiecare dintre noi stie cand e momentul sa mearga mai departe si cand sa nu renunte, dar voi, voi nu aveti tarie de caracter, doar un om slab, un om care nu e in stare sa se bazeze pe puterea lui, doar acela se tine strans de fiecare lucru care are impresia ca-i apartine si niciodata nu e in stare sa-i dea drumul de frica ca altii sa nu ridice si sa-si insuseasca ce a aruncat el- sunteti penibili.
Imi e greu sa cred ca oamenii devin din ce in ce mai lipsiti de putere, lipsiti de incredere in ei si cele mai elementare lucruri devin azi niste cunostinte atat de indepartate, ganduri, realizari si vise tot mai mici si mai putine. E atat de aiurea tot ce se intampla e ca si cand e un vierme intre noi si ne distruge treptat, iar noi in loc sa-l omoram il hranim in speranta ca ce?
Ne atasam de fiecare om care intra in viata noastra de parca totul se invarte in jurul lui si stim cu totii ca nu e asa. O sa devin bulimica pentru ca societatea in care traim imi provoaca o greata cumplita. Cine nu a auzit sau vazut macar o data un cuplu, copii pana in 14 ani declarandu-si iubirea inca din primele zile ale relatiei lor, covrigel, iubii, norisor, dragoste, inimioara, si alte cacaturi care ma dezgusta pana in maduva spinarii. E imposibil sa iubesti un om din prima saptamana in care esti cu el, si e imposibil sa plangi dupa ce te desparti de un om cu care ai fost o luna, doua poate chiar trei pentru ca a iubi un om presupune a-i accepta defectele, a-i admira calitatile, a-i respecta decizile si a fi acolo pentru el cand are nevoie de tine, dar si sa-i lasi spatiu cand are nevoie de cate o pauza fara sa-i contesti decizia. Evident acum probabil voi(copii pana in 14 ani) va ganditi ah dar noi deja facem asta,doamneee si in caz ca am avut dreptate, sunteti niste ipocriti incapabili de a iubi- multumesc de confirmare, stiam ca am dreptate.
Si revenind nu trebuie sa intelegi, trebuie doar sa crezi si nu trebuie sa incerci sa iti explici, trebuie doar sa traiesti si ca sa traiesti trebuie sa te accepti mai intai pe tine, si ca sa te poti accepta pe tine trebuie sa-i accepti pe cei din jurul tau si ca sa fi capabil sa faci asta, trebuie sa mergi pe ideea ca oamenii sunt doar oameni si totul, totul se intampla cu un motiv, iar cand vei intelege ca esti un simplu om neinsemnat intr-un univers imens si ca oricand cineva ar putea decide sa te inlocuiasca (si poate ca nu o face), abia atunci cand iti vei da seama ca desi nu toti te vor tine minte, ai contribuit si tu cu ceva la fericirea sau supararea unora dintre ei,si la foarte putini, le-ai schimbat viata pentru totdeauna, iar unii,unii nu te vor uita cat vor traii.
Alergam aiurea dupa nimicuri si facem lucruri de dragul de a le face. Timpul trece atat de repede.
Cand terminam liceul ajungem la concluzia ca oamenii sunt niste animale punct.
17 martie 2011
*Hybrid
A fost o perioada tare ciudata,de fapt inca e pentru ca nu da semne cum ca s-ar opri. E o stare tampit de nebuna, dar totusi incredibil de placuta, o stare de plutire. Sunt atat de calma si nu imi sta in fire sa fiu chiar atat de bine dispusa tot timpul. E ca si cand toate sentimentele pe care un om le poate simti- alterneaza. Uneori diferenta dintre ele e atat de mare incat imi lasa impresia ca va mai trece ceva timp si ele inca vor fi aici- ca si cand nu ar vrea sa plece, iar alteori rapiditatea cu care ele se misca si precizia cu care imi inghioltesc fiecare simt e uimitoare. Si cateodata, ma simt de parca as fi imobilizata fara ca macar sa pot sa clipesc, sa vorbesc ca si cum as fi inghetata. Dar, momentele in care eu singura imi dictez fiecare cuvant pe care urmeaza sa-l rostesc, fiecare pas pe care urmeaza sa-l fac, fiecare miscare e perfect sincronizata cu fiecare gand. Acum, oamenii mi se par atat de usor de citit- nu exista niciun fel de bariera, niciun fel de limita care sa ma desparta din a umbla nestingherita prin mintile lor, e ca si cum siroaiele de trairi pe care le au li se preling pe fata lasand in urma dare atat de usor de depistat. Totul in jur pare atat de simplu, de frumos, doar mintea mea are momente in care e atat de intortocheata, atat de complicata, ordinea care obisnuieste sa fie in cealalta perioada e pur si simplu acaparata, sfasiata pentru o perioada scurta de timp. Dar atunci cand totul revine la normal, cand linistea e restabilita, nu ca nu ar fi in general, totul capata sens, un cu totul alt inteles, felul meu de a privi lucrurile se modifica, ca si cand eu, interiorul meu, mintea mea, totul, ar fi cuprinse de calm, un calm care ma baga in sperieti. Dar toate astea imi fac atat de bine, totul avand un singur scop- binele meu, care e inevitabil conectat la fericirea mea. Un tot care formeaza totul. Un tot care ma controleaza din aproape toate punctele de vedere, si un tot pe care-l pot manevra dupa bunul plac-cateodata. Deci in final, toate alternarile, toate schimburile astea permanente, oscilatile care par sa nu se mai termine si care se schimba atat de greu si lent uneori si cu o viteza incredibila, toate duc la mintea mea.
Nu are niciun sens, dar totusi intelegi.
E atat de complicat si totodata atat de simplu.
Sometimes the best revenge is to smile, move on, and do nothing.
Nu are niciun sens, dar totusi intelegi.
E atat de complicat si totodata atat de simplu.
Sometimes the best revenge is to smile, move on, and do nothing.
3 martie 2011
*Addict.Addicted.Addiction.Addictive.Addicting.Addictiveness.
Dincolo de orice zid|nori de zambet.
Primavara incepe cutine mine, cu oamenii mei dragi.
Primavara e un nou inceput-unul mai bun, mai mult sau mai putin depinde despre ce vorbim. E ca si cum cineva iti acorda o noua sansa sa incepi lucruri noi-lucruri minunate, sa le continui pe cele vechi sau poate pur si simplu sa le termini.
Cand aud de primavara ma gandesc la perioada in care iti revi,da, perioada in care te aduni pentru ce va urma, te aduni ca sa te poti pierde din nou in mii si mii de bucatele si sa primesti altele in schimb. Primavara ne pregateste pentru vara!
Mai sunt 3 luni- 3 luni in care sa crestem.
Si dupa ce primavara trece ce dracu ti-ai putea dori mai mult?
Doar cuvantul in sine te face sa te gandesti la nebunie, chefuri, atatea tigari fumate, mersul cu trenu`, betii, departe de casa, oriunde ,peste tot avem prieteni, mare, munte, cabana, baruri, parc, la TOT ma.
Dansezi, razi ,bei ,iubesti ,canti ,pleci, te intorci, fumezi, alergi, astepti, zambesti.
Primavara iti permite sa ajungi iar la tine, tu cel care ai scapat de griji, care te simti bine si care esti fericit la orice ora din zi sau din noapte. Ea poate face timpu' sa para ca trece mai repede.
Spune-mi ca nu te simti bine cand te trezesti dimineata si dupa ritualurile zilnice, iesi din casa si iti intra soarele-n ochi si nu mai e atat de frig incat pana in statie sa nu poti fuma o tigara pentru ca efectiv ti se intepenesc muchii si oasele. Sa nu mai vorbesc ca acum poti sa stai linistit- in cazu'in care esti din Saguna, la xerox-ul de peste drum cu un pahar de plastic,ieftin bineinteles, plin cu cafea, si dupa sa intri in scoala fara degeraturi.
Spune-mi ca nu te incanta ideea de a chiuli pentru ca vremea e atat de frumoasa, numai buna de o bere pe o terasa cu un pachet de tigari langa tine, la un poker, o canasta, remi and so on.
Spune-mi ca nu ti-ar placea sa stai cu geamu' larg deschis, ascultand muzica- bine fara ca trecatorii sa auda pentru ca te asigur- nu-i intereseaza, sa fumezi o tigara cu o cana de cafea sau o sticla de bere in fata, fara sa se faca frig in toata camera in nici 2 minute.
Nu iti pasa tie de probleme sau mai stiu eu ce cacaturi pentru ca ai atatea lucruri de facut, prin atatea locuri de umblat, atatia oameni de vazut, tu le dai o bucatica din tine si ei iti dau alta inapoi, te completezi cu ei, ce dai primesti.
Primavara parca e o idee mai bine. Mere verzi. Zambete. Cred. Da,da,da. Am un bilet. Probabil. Oricand. Ochii aia. Sper. Uneori. Rasarit. Nu crezi? Pacat. Fix.Cafea cu zahar? Chiar? Ba bine ca nu. Fericire. Numara pana la 3. 2 pasi in spate. 1 inchide ochii. Ce? Stai jos. Bere. Niste tigari, mai multe tigari. Cola. Lamaie. Buze rosii. Musti ? 3 cuburi, te rog. E 6. Asteapta.Ploua. Treci incoace. Bun.Un fum. Mai multe. Soare. Cand? Haide. Prea frumos. Asa`i ? Stiu. Si eu.
Primavara incepe cu
Primavara e un nou inceput-unul mai bun, mai mult sau mai putin depinde despre ce vorbim. E ca si cum cineva iti acorda o noua sansa sa incepi lucruri noi-lucruri minunate, sa le continui pe cele vechi sau poate pur si simplu sa le termini.
Cand aud de primavara ma gandesc la perioada in care iti revi,da, perioada in care te aduni pentru ce va urma, te aduni ca sa te poti pierde din nou in mii si mii de bucatele si sa primesti altele in schimb. Primavara ne pregateste pentru vara!
Mai sunt 3 luni- 3 luni in care sa crestem.
Si dupa ce primavara trece ce dracu ti-ai putea dori mai mult?
Doar cuvantul in sine te face sa te gandesti la nebunie, chefuri, atatea tigari fumate, mersul cu trenu`, betii, departe de casa, oriunde ,peste tot avem prieteni, mare, munte, cabana, baruri, parc, la TOT ma.
Dansezi, razi ,bei ,iubesti ,canti ,pleci, te intorci, fumezi, alergi, astepti, zambesti.
Primavara iti permite sa ajungi iar la tine, tu cel care ai scapat de griji, care te simti bine si care esti fericit la orice ora din zi sau din noapte. Ea poate face timpu' sa para ca trece mai repede.
Spune-mi ca nu te simti bine cand te trezesti dimineata si dupa ritualurile zilnice, iesi din casa si iti intra soarele-n ochi si nu mai e atat de frig incat pana in statie sa nu poti fuma o tigara pentru ca efectiv ti se intepenesc muchii si oasele. Sa nu mai vorbesc ca acum poti sa stai linistit- in cazu'in care esti din Saguna, la xerox-ul de peste drum cu un pahar de plastic,ieftin bineinteles, plin cu cafea, si dupa sa intri in scoala fara degeraturi.
Spune-mi ca nu te incanta ideea de a chiuli pentru ca vremea e atat de frumoasa, numai buna de o bere pe o terasa cu un pachet de tigari langa tine, la un poker, o canasta, remi and so on.
Spune-mi ca nu ti-ar placea sa stai cu geamu' larg deschis, ascultand muzica- bine fara ca trecatorii sa auda pentru ca te asigur- nu-i intereseaza, sa fumezi o tigara cu o cana de cafea sau o sticla de bere in fata, fara sa se faca frig in toata camera in nici 2 minute.
Nu iti pasa tie de probleme sau mai stiu eu ce cacaturi pentru ca ai atatea lucruri de facut, prin atatea locuri de umblat, atatia oameni de vazut, tu le dai o bucatica din tine si ei iti dau alta inapoi, te completezi cu ei, ce dai primesti.
Primavara parca e o idee mai bine. Mere verzi. Zambete. Cred. Da,da,da. Am un bilet. Probabil. Oricand. Ochii aia. Sper. Uneori. Rasarit. Nu crezi? Pacat. Fix.Cafea cu zahar? Chiar? Ba bine ca nu. Fericire. Numara pana la 3. 2 pasi in spate. 1 inchide ochii. Ce? Stai jos. Bere. Niste tigari, mai multe tigari. Cola. Lamaie. Buze rosii. Musti ? 3 cuburi, te rog. E 6. Asteapta.Ploua. Treci incoace. Bun.Un fum. Mai multe. Soare. Cand? Haide. Prea frumos. Asa`i ? Stiu. Si eu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)