*Marea

Intotdeauna mi-a placut marea. Marea inseamna liniste, infinit, putere, marea- un amalgam de nuante albastre si verzui.
Imi e dor de mare si de tot ce tine de ea. Imi e dor de taberele la mare cand ne trezeam dimineata pe furis doar ca sa prindem rasaritul, ne ascundeam sa nu ne vada nimeni si alergam desculte pe coridorul lung ce avea dintr-o parte in alta pe mijloc un covor mare si maroniu, iar pe marginile lui, gresia crem de care iti lipeai picioarele cand veneai de pe plaja.
Rasaritul- ce dezamagite eram cand ajungeam mai repede, si nefiind imbracate gros stateam pe nisip imbratisate si dupa ne intorceam in camere unde asternuturile pareau incredibil de calde si confortabile.
Imi e dor de mare. Pe langa faptul ca nisipul ardea mai erau si scoici care te intepau, paharele de bere care tind sa cred ca faceau parte din decor. Soarele care facea orice altceva numai sa incalzeasca apa marii cat sa nu fie rece nu. Caldura care devenea insuportabila uneori, costumele de baie atat de colorate si de diferite, cremele cu protectie solara, umbrelutele si saltelele nelipsite de altfel, bulgarii de gheata cu fel si fel de siropuri pe ei, inghetata- o varietate de arome. Nu am cum sa uit putinele tarabe cu fructe si supermarket-urile mereu pline seara. Parcul de distractii de unde nu plecai fara porumb fiert, pufarine, pufuleti sau vata pe bat. Mese pline de bratari fosforescente, ochelari de soare, scoici, magneti si fel si fel de alte kitchuri. Sa nu uit de tatuajele cu henna care erau foarte la moda.
Imi e dor sa stau pe plaja, sa ascult muzica sa citesc o carte buna, sa fumez o tigara si sa beau un ceai rece cu gheata si lamaie.

Imi e dor de mare...