* Ani de liceu *

Anii trec, uneori prea incet, alteori prea repede.

Au trecut si anii de liceu, la fel de repede cum au venit. Au trecut fara ca macar sa ne astepte. Din niste copii de clasa a IX-a, ne-am trezit elevi in clasa a XII-a, nu am reusit sa tinem pasul cu timpul. Imi amintesc fiecare detaliu de parca a fost ieri- emotiile, noii colegi, viitoarele prietenii, mica noastra "familie". Inca de ieri am inceput sa ne completam in albume, suntem cu totii nostalgici, ne-am acomodat, ne-am obisnuit unii cu altii, e usor acum. Si cu toate astea atmosfera e oarecum apasatoare, cu totii stim ca nu mai e mult pana cand pe coridoare va rasuna Ani de liceu, pana la ultimul clopotel, pana cand corul scolii va canta ca niciodata mai frumos imnul lui Andrei Saguna. 

Si la noi au fost bisericute, dar la greu ne-am ajutat, am intervenit unii pentru altii si ne-am sustinut intotdeauna. Poate ca nu am reusit sa fim cea mai unita clasa, dar am fost una grozava ! Avem chimisti, fizicieni, biologi, geografi, istorici, francezi, nemti, englezi (mai putin in zilele de vineri), matematicieni, si optari. Am facut de toate, am avut propria noastra gradina botanica in baia de la info, am incercat sa aplicam legile fizicii in a lipi un poster pe tavan urcand 3 banci una peste alta, am avut de la batai cu creta pana la batai cu coji de banane. Am chiulit in masa, am invatat sa sarim gardul in orice conditii, ne-am adaptat tot feluri de locuri de fumat, de la laboratorul de biologie, la baile din corpul nou, in colt in curte pana si in clasa. Ne-am ascuns pe unde am putut mai bine de profi, pana si in dulap. Am fost botezati si am botezat si noi la randul nostru bobocii, au fost si momente in care nevoile fiziologice ale unora au fost atat de puternice incat ghiveciul a fost singura scapare. Am modificat la scutiri si am scris la cereri incat dirigu' probabil ar avea nevoie de un tir sa le poata aduce pe toate. Nu a vazut Carrefour-ul atatea banane si iaurturi Activia cate s-au mancat la noi in clasa. Am baut zeci de cafele in 10 minutes, ex Trans, si cate zile insorite nu ni le-am pierdut pe terasa din CCV (Casa cu vin) jucand carti. Am avut si cheia de la poarta, am avut-o si pe Raquel in dulap, am avut toate bolile posibile si imposibile de la amigdalo-bronsita pana la angina pectorala. Am avut corigenti, dar si olimpici. Am mutat cosul de gunoi la banca lu' Gica, am ras de gafele dirigului, i-am facut poze si l-am filmat, i-am cumparat stilou si i-am facut cel mai tare tort. Am inventat cuvinte noi schinofrezie, ginkobilboa, azberbaijan, torcai si benzuri. Am adoptat maidanezi, care la sfarsit s-au transformat in pisicuti. Am iesit pe la directiune, pentru ca suntem prosti rau. Am cautat locuri de parcare, am fumat sute de tigari la xerox si am fost cei mai fideli clienti din Vintage. Am avut party-uri memorabile, unde s-a ascultat de la rock, dub step, muzica de club pana la manele. Am facut jelly shots din vin rosu, bine, cert este ca nu vom mai face asta. Am ras pana la lacrimi, am avut intotdeauna acelasi elev de serviciu la orele de chimie. Intotdeauna se iesea la tabla la mate de la Gica, lucrarile lu' Ciupala erau intotdeauna a mai usoara lucrare din sud estul Europei. Am plecat de la orele de geografie pentru ca aveam cu totii meditatii, ne-am motivat absentele pe ascuns, cand mergeam la orele de religie...de fapt, noi nu mergeam la orele de religie. Memorabilele ore de dirigentie, deci domnu' sa ma sune mama, deci domnisoara aia e fusta? Dacia gri, furia rosie, servieta cu "Conduc exact ca tine!", perlele spuse de dirig vor ramane in istorie si poate cine stie peste 10 ani, pe strada poate ca vor trece masini si sirene. 

Privim inainte, dar vom intoarce uneori capul la anii de liceu. Indiferent pe unde ne va purta viata, intotdeauna ne va lega un lucru, pentru ca exista viata si dupa Saguna, dar tot legata de Saguna !

Poate ca-n timp ne vom schimba

Si peste piedici poate ca vom da

Dar vom ramane darzi si optimisti

Cum le sta bine unor sagunisti!

Anii trec, uneori prea incet, alteori prea repede.

* The whispers *

E calm, e liniste si e frumos.

Nu am nevoie de nimeni sa-mi faca ordine in ganduri si sa le sorteze, pot face si singura asta. Eu sunt cel mai important om, in ochii mei eu contez cel mai mult, si am si de ce pentru ca oamenii vin si pleaca si din cand in cand unii decid sa ramana, dar oricum, toata viata trebuie sa traiesti cu tine, lasandu-i la o parte pe altii.

Oricate sfaturi sau pareri ai cere de la altii, tot ca tine vei proceda. Indiferent ce se intampla in vietile altora, iti vei asculta instinctul, ce e cu ei nu trebuie sa fie si cu tine. Se spune ca desteptul invata din greselile altora, dar prostul nici macar din ale lui. Eu zic ca nu e adevarat pentru ca daca le vei spune amandurora ca acea ceasca de cafea e fierbinte, desteptul va pune doar un deget, in schimb prostul o va apuca cu toata mana. Ce consider eu o greseala nesemnificanta, altul o poate vedea ca pe o catastrofa, si pe buna dreptate pentru ca ne raportam la alte sisteme.

Nu te astepta ca toti din jurul tau sa te vada la adevarata ta valoare, pentru ca tu ar trebui sa te cunosti pe tine inainte de a avea pretentia de la altii sa faca asta. Tu ar trebui sa stii ce te face fericit si cand cel de langa tine e cel de care ai nevoie si nu doar cel pe care il vrei. Tu trebuie sa stii ca cel mai mare control pe care il deti e asupra ta, si in momentul acela realizezi ca tu nu vrei oameni alaturi de tine ca sa te faca fericit, pentru ca tu esti deja fericit, doar ca vrei sa iti imparti fericirea si cu altii. Nu ai nevoie de oameni doar pentru ca ii iubesti, iubesti pentru ca ai alaturi de tine oameni frumosi. Zambesti in primul rand pentru tine si in al doilea rand pentru altii. Fiecare zi este a ta si o poti trai intocmai cum iti doresti. Nu ai nevoie de nimeni sa iti reaminteasca cat de mult insemni, ar trebui sa stii singur asta. Unii spun ca e inutil sa speri, dar nu e, speranta e singurul lucru cu care raman multi oameni pentru ca in rest nu mai au nimic.

Fericirea nu vine asteptand, trebuie sa muncesti ca sa fi fericit, trebuie sa speri, sa inveti, sa o cauti, sa lupti chiar si dupa ce ai castigat-o de partea ta. Fericirea e acolo unde vrei tu sa fie. Trebuie doar sa stii ce intrebari sa spui, si e simplu sunt intrebari la care le sti raspunsul, intrebari pe care nu ti le pui pentru ca nu te intereseaza continuarea lor si mai sunt si intrebarile la care pur si simplu nu vrei sa le sti raspunsul. Nu ai nevoie de prea multe explicatii.

Dam vina pe societate, dar noi suntem societatea. Nu ne plac regulile, dar noi le facem, le putem schimba oricand. Poate ca ar trebui sa devenim putin mai constienti de capacitatile noastre. Nebunii sunt cei care cred ca o sa schimbe lumea, pentru ca eu sunt cei ce chiar o vor face. Miracolele exista si nu sunt neaparat un dar divin, miracolele le pot face si oamenii. N-ai nevoie de printi sau printese, te ai pe tine.

Ce cauti tu de fapt?

Libertatatea: de a nu vrea nimic, de a nu ma astepta la nimic si de a nu depinde de nimic.  

Trust yourself. Create the kind of self that you will be happy to live with all your life.