31 martie 2011

*Choice my man's to breath or choke. So go die, or learn to hope

And the Earth you thought would end your song, lifts up and now...


Ei bine, se pare ca am reusit, deci inca pot conta pe vointa mea si instinctul meu- nu meriti. Calmul s-a reinstalat in mine, in mintea mea si acum nimic nu o sa schimbe decizia mea, nu si de data asta -nu voi mai permite. Nu mai pun intrebari- pentru ca nu au niciun rost. Nu mai astept raspunsuri sau rezolvari si nici nu le mai caut- pentru ca nu vreau sa le mai aud. Ideile mele sunt in ordine, linistea nu ma mai sperie chiar daca asa imi aud fiecare gand in parte, gand care inainte obisnuia sa urle si sa imi apese pe oase- o durere insuportabila, sa imi sfasie fiecare sentiment in parte sa imi calce in picioare armonia pe care ma chinuiam sa o restabilesc doar ca sa-l ascult-era ca si cand nu aveam demnitate, ca si cand nu aveam coloana vertebrala. Dar azi nu mai tipa pentru ca nu mai e nevoie, azi le aud clar, chiar daca totul e o soapta, azi le aud pentru ca le accept. Ele fac parte din mine, ma formeaza pe mine-un tot. Si cum fiecare om care a insemnat ceva intr-un anumit moment, si-a permis sa-si insuseasca cate un gand si sa-mi dea altul in schimb, asa mi-am permis si eu astazi sa accept. Ce anume? Tot.

Acopera-ti gandurile
Focul s-a stins, negru inchis
Rosu aprins,geamu-i deschis
Economie-n paradis?

Inchide ochii, esti lipsit de durere
Sangele-ti pulseaza prin vene
Inima-ti bate cu putere
Mormant cu ganduri efemere.

Praful s-a asternut,
Ascunde-ti fiecare gand
Despica-l,tu suflet pierdut
Renegi cumva al tau trecut?

Prezentul tau nu-i mut
Accepta ce ai inceput
Tu nu esti om, fara trecut
Destinul tau, un singur gand..
tu pentru mine ai disparut.

I save my heart for my family
My soul for work
My mind in moving
Through the world.




I CHOOSE HAPPINESS.




...the feelings gone.

26 martie 2011

*You made my day

Iti multumesc tip saten cu ochii albastrii din autobuz pentru ca stai mai tot timpul prin preajma mea si trebuie sa recunosc ai niste ochi tare frumosi.
Iti multumesc doamna de la magazin ca desi sunteti incapabila de a va misca mai repede si ma tineti intotdeauna la povesti spunandu-mi noile barfe, ma faceti sa rad pana la lacrimi de vecini.
Iti multumesc copil cu ochii incredibil de negrii ca imi faci cu mana in fiecare zi cand ma vezi ca vin de la scoala.
Iti multumesc ca imi zambesti in fiecare dimineata cand ne intalnim si ma iei in brate, intotdeauna mirosind a ciocolata calda.
Iti multumesc ca ma pupi cum numai tu stii si iti multumesc pentru ceaiul de vanilie cu miere la care m-ai scos saptamana trecuta.
Iti multumesc tip din alta clasa ca mereu urlii cand ma vezi pe coridor si ma intrebi mereu ce mai faci mai majiiii mai.
Iti multumesc vecin de la parter ca imi deschizi usa de fiecare data cand ma vezi si astepti sa intru eu prima.
Iti multumesc vecin de la etajul 1 ca nu mai asculti muzica asa tare si nu mai trantesti usa de la intrare cand vii de la antrenamente.
Iti multumesc colega din banca a 4-a de pe randu' din mijloc ca ma faci sa rad intotdeauna cand imi spui veverito.
Iti multumesc ca de fiecare data cand ne intalnim in autobuz calci toti oamenii in picioare ca sa ajungi langa mine sa ma iei in brate si sa ma pupi.
Iti multumesc ca imi ridici intotdeauna moralu' si imi trimiti cele mai amuzante citate.
Iti multumesc vecina de vis-a-vis ca ma scapi de buni in fiecare zi cate 3-4 ore daca nu chiar mai mult.
Iti multumesc colega din banca a 4-a de pe randu' de la geam pentru desenele dragute de pe perete si din portofel.
Iti multumesc domn de la floraria de langa maternitate ca ne-ai urat succes cand am mai avut de baut 4 cafele pentru ca da, automatul de cafea nu da rest!!
Iti multumesc ca ne-am deplasat pana la magazinul de langa maternitate pentru un nenorocit de pachet de servetele ca sa aflam ca acolo au si tigari si nu trebuie sa mai mergem pana la dracu sa luam.
Iti multumesc pentru cartea pe care mi-ai daruit-o.
Iti multumesc ca niciodata nu te superi cand tip la tine fara sa vreau.
Iti multumesc colega din banca a 3-a de pe randu' din mijloc ca intotdeauna am cu cine chiuli de la orele de germana.
Iti multumesc tanti din statie cu care ma intalnesc in fiecare dimineata ca nu te mai uiti ciudat la mine ca m-ai vazut o data cu sacoul cu emblema liceului si cu tigara-n mana.
Iti multumesc prost de la Mircea Cristea ca m-ai facut sa rad de cat de prost erai si ce glumite seci aveai in tine.
Iti multumesc profa de bio pentru ca nu m-ai lasat sa le dau un carton in cap celor de la LSN pentru ca desi au castigat, bunul simt al lor lasa de dorit din toate punctele de vedere si lasandu-i in plata lor le-am dovedit superioritate.
Iti multumesc colega de banca ca ma lasi sa-ti mazgalesc banca desi tu pe a mea nu scri niciodata pentru ca stii ca ma crizez.
Iti multumesc ca nu prea mai intarzi dimineata si nu trebuie sa te astept prea mult la xerox.
Iti multumesc ca you are still my person dupa atatia ani de zile.

Le multumesc tuturor celor care contribuie cu cate putin la fericirea mea din fiecare zi, si la buna mea dispozitie, va multumesc ca imi aduceti zambetul pe buze intotdeauna.

18 martie 2011

*Oamenii sunt..

Cand intram in liceu invatam ca oamenii sunt niste animale cu sentimente.

Am acceptat, ca atare am mers mai departe. Am inteles si m-am supus cand a fost nevoie, dar am si ripostat.

Nu si azi. Azi realizez ca sunteti o pierdere de timp.
De azi voi, voi va intoarceti inapoi in cutiuta in care v-am incuiat mai demult si pe care am decis sa o deschid acum ceva timp- ce naiva. De azi, voi sunteti dati uitarii ,lasati in urma in cel mai indepartat si mai ascuns coltisor al creierului meu pentru ca voi sunteti cum ati fost dintotdeauna- niste idioti. Fiecare sentiment care va calca in picioare, fiecare dezamagire care parca va rupe in mii si mii de bucatele, si fiecare om care renunta la voi va arunca tot mai adanc in nimicul in care deja va aflati, mi-ati demonstrat de atatea ori ca sunteti niste oameni demni de nimic. Nu as putea sa spun ca imi provocati mila pentru ca nu v-as putea compara niciodata cu un animalut abandonat pe o sosea de niste cretini, in schimb sila- sila e cuvantul care va defineste cand va pronunt numele, o scarba inimaginabila pe care v-ati castigat-o, si-o meritati din plin.

Imi pare rau pentru voi ca ati ajuns sa fiti atat de rupti de realitate si imi pare rau ca nu puteti merge mai departe asa cum am facut-o noi, restu'. Dar sunt covinsa ca deep down fiecare dintre noi stie cand e momentul sa mearga mai departe si cand sa nu renunte, dar voi, voi nu aveti tarie de caracter, doar un om slab, un om care nu e in stare sa se bazeze pe puterea lui, doar acela se tine strans de fiecare lucru care are impresia ca-i apartine si niciodata nu e in stare sa-i dea drumul de frica ca altii sa nu ridice si sa-si insuseasca ce a aruncat el- sunteti penibili.

Imi e greu sa cred ca oamenii devin din ce in ce mai lipsiti de putere, lipsiti de incredere in ei si cele mai elementare lucruri devin azi niste cunostinte atat de indepartate, ganduri, realizari si vise tot mai mici si mai putine. E atat de aiurea tot ce se intampla e ca si cand e un vierme intre noi si ne distruge treptat, iar noi in loc sa-l omoram il hranim in speranta ca ce?

Ne atasam de fiecare om care intra in viata noastra de parca totul se invarte in jurul lui si stim cu totii ca nu e asa. O sa devin bulimica pentru ca societatea in care traim imi provoaca o greata cumplita. Cine nu a auzit sau vazut macar o data un cuplu, copii pana in 14 ani declarandu-si iubirea inca din primele zile ale relatiei lor, covrigel, iubii, norisor, dragoste, inimioara, si alte cacaturi care ma dezgusta pana in maduva spinarii. E imposibil sa iubesti un om din prima saptamana in care esti cu el, si e imposibil sa plangi dupa ce te desparti de un om cu care ai fost o luna, doua poate chiar trei pentru ca a iubi un om presupune a-i accepta defectele, a-i admira calitatile, a-i respecta decizile si a fi acolo pentru el cand are nevoie de tine, dar si sa-i lasi spatiu cand are nevoie de cate o pauza fara sa-i contesti decizia. Evident acum probabil voi(copii pana in 14 ani) va ganditi ah dar noi deja facem asta,doamneee si in caz ca am avut dreptate, sunteti niste ipocriti incapabili de a iubi- multumesc de confirmare, stiam ca am dreptate.

Si revenind nu trebuie sa intelegi, trebuie doar sa crezi si nu trebuie sa incerci sa iti explici, trebuie doar sa traiesti si ca sa traiesti trebuie sa te accepti mai intai pe tine, si ca sa te poti accepta pe tine trebuie sa-i accepti pe cei din jurul tau si ca sa fi capabil sa faci asta, trebuie sa mergi pe ideea ca oamenii sunt doar oameni si totul, totul se intampla cu un motiv, iar cand vei intelege ca esti un simplu om neinsemnat intr-un univers imens si ca oricand cineva ar putea decide sa te inlocuiasca (si poate ca nu o face), abia atunci cand iti vei da seama ca desi nu toti te vor tine minte, ai contribuit si tu cu ceva la fericirea sau supararea unora dintre ei,si la foarte putini, le-ai schimbat viata pentru totdeauna, iar unii,unii nu te vor uita cat vor traii.

Alergam aiurea dupa nimicuri si facem lucruri de dragul de a le face. Timpul trece atat de repede.

Cand terminam liceul ajungem la concluzia ca oamenii sunt niste animale punct.

17 martie 2011

*Hybrid

A fost o perioada tare ciudata,de fapt inca e pentru ca nu da semne cum ca s-ar opri. E o stare tampit de nebuna, dar totusi incredibil de placuta, o stare de plutire. Sunt atat de calma si nu imi sta in fire sa fiu chiar atat de bine dispusa tot timpul. E ca si cand toate sentimentele pe care un om le poate simti- alterneaza. Uneori diferenta dintre ele e atat de mare incat imi lasa impresia ca va mai trece ceva timp si ele inca vor fi aici- ca si cand nu ar vrea sa plece, iar alteori rapiditatea cu care ele se misca si precizia cu care imi inghioltesc fiecare simt e uimitoare. Si cateodata, ma simt de parca as fi imobilizata fara ca macar sa pot sa clipesc, sa vorbesc ca si cum as fi inghetata. Dar, momentele in care eu singura imi dictez fiecare cuvant pe care urmeaza sa-l rostesc, fiecare pas pe care urmeaza sa-l fac, fiecare miscare e perfect sincronizata cu fiecare gand. Acum, oamenii mi se par atat de usor de citit- nu exista niciun fel de bariera, niciun fel de limita care sa ma desparta din a umbla nestingherita prin mintile lor, e ca si cum siroaiele de trairi pe care le au li se preling pe fata lasand in urma dare atat de usor de depistat. Totul in jur pare atat de simplu, de frumos, doar mintea mea are momente in care e atat de intortocheata, atat de complicata, ordinea care obisnuieste sa fie in cealalta perioada e pur si simplu acaparata, sfasiata pentru o perioada scurta de timp. Dar atunci cand totul revine la normal, cand linistea e restabilita, nu ca nu ar fi in general, totul capata sens, un cu totul alt inteles, felul meu de a privi lucrurile se modifica, ca si cand eu, interiorul meu, mintea mea, totul, ar fi cuprinse de calm, un calm care ma baga in sperieti. Dar toate astea imi fac atat de bine, totul avand un singur scop- binele meu, care e inevitabil conectat la fericirea mea. Un tot care formeaza totul. Un tot care ma controleaza din aproape toate punctele de vedere, si un tot pe care-l pot manevra dupa bunul plac-cateodata. Deci in final, toate alternarile, toate schimburile astea permanente, oscilatile care par sa nu se mai termine si care se schimba atat de greu si lent uneori si cu o viteza incredibila, toate duc la mintea mea.

Nu are niciun sens, dar totusi intelegi.
E atat de complicat si totodata atat de simplu.

Sometimes the best revenge is to smile, move on, and do nothing.

3 martie 2011

*Addict.Addicted.Addiction.Addictive.Addicting.Addictiveness.

Dincolo de orice zid|nori de zambet.
Primavara incepe cu tine mine, cu oamenii mei dragi.

Primavara e un nou inceput-unul mai bun, mai mult sau mai putin depinde despre ce vorbim. E ca si cum cineva iti acorda o noua sansa sa incepi lucruri noi-lucruri minunate, sa le continui pe cele vechi sau poate pur si simplu sa le termini.
Cand aud de primavara ma gandesc la perioada in care iti revi,da, perioada in care te aduni pentru ce va urma, te aduni ca sa te poti pierde din nou in mii si mii de bucatele si sa primesti altele in schimb. Primavara ne pregateste pentru vara!

Mai sunt 3 luni- 3 luni in care sa crestem.
Si dupa ce primavara trece ce dracu ti-ai putea dori mai mult?
Doar cuvantul in sine te face sa te gandesti la nebunie, chefuri, atatea tigari fumate, mersul cu trenu`, betii, departe de casa, oriunde ,peste tot avem prieteni, mare, munte, cabana, baruri, parc, la TOT ma.
Dansezi, razi ,bei ,iubesti ,canti ,pleci, te intorci, fumezi, alergi, astepti, zambesti.

Primavara iti permite sa ajungi iar la tine, tu cel care ai scapat de griji, care te simti bine si care esti fericit la orice ora din zi sau din noapte. Ea poate face timpu' sa para ca trece mai repede.
Spune-mi ca nu te simti bine cand te trezesti dimineata si dupa ritualurile zilnice, iesi din casa si iti intra soarele-n ochi si nu mai e atat de frig incat pana in statie sa nu poti fuma o tigara pentru ca efectiv ti se intepenesc muchii si oasele. Sa nu mai vorbesc ca acum poti sa stai linistit- in cazu'in care esti din Saguna, la xerox-ul de peste drum cu un pahar de plastic,ieftin bineinteles, plin cu cafea, si dupa sa intri in scoala fara degeraturi.
Spune-mi ca nu te incanta ideea de a chiuli pentru ca vremea e atat de frumoasa, numai buna de o bere pe o terasa cu un pachet de tigari langa tine, la un poker, o canasta, remi and so on.
Spune-mi ca nu ti-ar placea sa stai cu geamu' larg deschis, ascultand muzica- bine fara ca trecatorii sa auda pentru ca te asigur- nu-i intereseaza, sa fumezi o tigara cu o cana de cafea sau o sticla de bere in fata, fara sa se faca frig in toata camera in nici 2 minute.
Nu iti pasa tie de probleme sau mai stiu eu ce cacaturi pentru ca ai atatea lucruri de facut, prin atatea locuri de umblat, atatia oameni de vazut, tu le dai o bucatica din tine si ei iti dau alta inapoi, te completezi cu ei, ce dai primesti.

Primavara parca e o idee mai bine. Mere verzi. Zambete. Cred. Da,da,da. Am un bilet. Probabil. Oricand. Ochii aia. Sper. Uneori. Rasarit. Nu crezi? Pacat. Fix.Cafea cu zahar? Chiar? Ba bine ca nu. Fericire. Numara pana la 3. 2 pasi in spate. 1 inchide ochii. Ce? Stai jos. Bere. Niste tigari, mai multe tigari. Cola. Lamaie. Buze rosii. Musti ? 3 cuburi, te rog. E 6. Asteapta.Ploua. Treci incoace. Bun.Un fum. Mai multe. Soare. Cand? Haide. Prea frumos. Asa`i ? Stiu. Si eu.

26 februarie 2011

*Alcool si nicotina, povestea se continua

Simturile- nebunie,
Se musca- empatie,
Ninge pe-o campie
Cu suflete arse.
Extaz sau agonie?

Peretii-s sparti de-atata ura
Tacerea ne-a izbit de zgura
Incatusate,voi suflete alterate
Nemurirea e departe
Veacurile-s inghetate.

Inimi injectate zac pe targa
Caci vantul le-a pierdut bataia
Pasii nu se mai aud
I-acapareaza departarea,
Speranta le-a furat suflarea.

Perfuzii-ntregi pline de sange
Se scurg si totusi nu ajunge
Universul se desprinde, le strapunge
Sentimente imprastiate gata sa ne-alunge,
Morminte fara cruce.

Metamorfoza, malpraxis, sticlute
Dorinte alearga desculte
Bisturiul invinge
Seringa conduce
Uitarea nu ne-ajunge
Ecoul se rasfrange..

17 februarie 2011

*Miocard sub morfina I

Stau pe o terasa si imi savurez cafeaua cu lapte si 3 sau 4 lingurite de zahar alaturi de nelipsitele tigari. Soarele-mi intra in ochii si imi gadila retina. Masinile trec nestingherite si oamenii aproape ca alearga pe strazi, mai ceva ca sangele care pulseaza in vene, incercand sa isi duca la bun sfarsit sutele de lucruri planificate. Pe fetele lor sunt schitate semne de oboseala,neliniste,nefericire, ce-i cu toata graba asta? Uite ca a venit si A., si ca de obicei- a intarziat,deci se pare ca inca nu a renuntat la acest obicei. Nu am mai vazut-o de atata timp.
-Buna,dar stiu ca ti-a luat ceva sa ajungi, ce faci?
-Neata,stiu scuze, a trebuit sa bag niste benzina si cu ocazia asta mi-am luat si-un pachet de tigari ca am ramas fara,si m-am intalnit cu un vechi prieten,il mai tii minte pe R. si m-am luat cu povestea, tu ce faci?
-Cum sa nu. Pai m-am trezit pe la 7 cand m-ai sunat tu,si tin sa te anunt ca mi-a luat ceva sa gasesc telefonu- care cazuse sub pat,no si dupa ce ti-am inchis mi-am facut un dus si mi-am aruncat niste haine pe mine si mi-am trantit o dunga cu tusul negru pe la ochi si am coborat la magazinu' de vis a vis de mi-am luat tigari.
-Am ajuns ieri pe la 4 jumate,abia mi-am tarat geamantanu' din masina pana in camera. Am fumat o tigara, am facut rapid un dus si m-am prelins in pat, franta eram.Stai putin, nu va suparati as vrea si eu tot un expresso cu lapte. Asa si ce ziceam, a ca am ajuns pe la 4 si ceva.
-Stiu ca m-a sunat V. si mi-a spus ca ai ajuns. Chiar ma gandeam ce-o fi vrand V.
-Mi-a facut un intreg instructaj la telefon inainte sa plec ,cum ca sa fiu atenta cum conduc. Si cand am ajuns a inceput sa tipe ca de ce nu i-am raspuns la telefon ca si-a facut griji ca daca pateam ceva.
-No si tu esti culmea, puteai sa-i dai un mesaj. Macar era cafeaua facuta cand ai ajuns?
-Da..dar cine vorbea don'soara care-si face ambitiile si nu da un semn de viata cu zilele.
-Ba femeie eu invat- da mai fac si asta. Ma plimb-care alerg toata ziua dintr-o parte in alta a orasului,daca mai am timp de cate un chef ceva,plus ca am foarte mult de invatat,si la cafea stii ca-mi place sa stau pe terasa si sa fumez. No suna-ma si tu cand vezi ca uit.
-Fututo si ce eu n-am de invatat? Stii clar ca imi fac griji cand vad ca nu dai un mesaj, un telefon. A fost PPP. la tine ieri?
-O sa te sun mai des, promit. Ca tu tare nefututa esti. Da a ajuns pe la 3 jumate si am pus de cafea si ne-am dus pe balcon de am fumat niste tigari, si a ramas peste noapte la mine. Dormea cand am plecat,dar probabil o sa ma sune cand se trezeste.
-Se pare ca PPP. s-a mutat temporar la tine din cate aud.
-A nu, doar s-a nimerit.
-Asa ai zis si acu' 2 zile, si saptamana trecuta,si acu' 2 saptamani, si ohoho, you bitch.
-Ma rog, spune-mi ce mai e pe acasa?
-Pai mai nimic, zici ca au innebunit toti, numa cretini pe cuvantul meu,abia asteptam sa te vad.
-Si mie mi-a fost dor de tine. Si cu V. cum mai e, cum de nu a venit si el?
-Ti-am zis ca m-a enervat ieri ca era asa tripat ca nu l-am sunat de parca nu veneam direct la el la apartament. Si-n rest..e bine, adica chiar nu am de ce sa ma plang.
-Stai 2 secunde ca imi suna telefonu'. Da, sunt cu A. la o cafea ca ti-am zis ca a ajuns aseara...pai dormeai..da, ai putea..bine...a pai nu mult..mai tarziu..da..si tu, pa-pa. Asa, evident ca s-a trezit si nu stia unde dracu sunt, m-a rugat sa mai iau un pachet de tigari si o paine cand ma intorc.
-Si ziceai ca PPP. nu s-a mutat la tine. Bai,si eu ar cam trebui sa plec ca i-am promis lui V. ca beau si cu el o cafea si ardem cateva tigari. Nu te supara ne poti face si noua nota te rog.
-Daca e haideti mai pe seara pe la mine, bagam toti 4 o bauta ca-n zilele bune.
-De ce nu, o sa venim, dar pe la voi, ca nu esti doar tu in apartament, remember.
-No sa stii ca si mie imi era dor de tine tu fraiero.
-Multumim. La revedere. Te-am pupat ne auzim pe la pranz, te sun eu, pusi.
-Bine, ciao.

11 februarie 2011

*Pretty young

O viata avem macar sa ne futem ne-o futem cum trebuie, cat mai mult.
Noi sa fim sanatosi ca fericire e destula.
Wear the biggest smile!

Post Scriptum
O viata frumoasa tuturor pizdulicelor si pulicilor.

Are you crazy?
Let's make limonade!

9 februarie 2011

*The show must go on

Lucrurile merg bine atunci cand vrei sa le faci sa mearga bine. Totul merge cum trebuie daca vrei si daca speri. Important e sa crezi. E asa frumos afara. E multa buna dispozitie. E multa caldura. E soare. E mult bine. De ce sa nu zambesc daca am atatea motive de a fi fericita? Atatia oamenii frumosi care sunt langa mine -oamenii mei- care imi demonstreaza in mod constant ca pot conta pe ei. Cafeaua de dimineata, o tigara si o melodie buna e tot ce iti trebuie pentru a te simti bine. Conteaza ce vrei tu sa conteze. S-a dus si iarna, imi pare rau, dar imi pare si bine, doar vine primavara si apoi vara ( a se citi vacanta). Frumosul primeste contur doar daca ii dai tu si poti investi in el cat si ce vrei. Fericirea ti-o conturezi singur si aici primesti ceva ajutor si din partea celorlalti. Nu mai are niciun rost sa ceri ceva la ce ai renuntat. Nu are rost sa tragi de ceva care nu iti trebuie doar pentru a-ti face ambitiile. Nu are rost sa te pierzi pe tine. Pentru ca tu esti ce ai tu mai bun, esti de neoprit,esti cum vrei tu sa fi, esti unde vrei tu sa fi, esti special in felul tau si esti un om minunat. Vei intreba care tu? Noi, toti. Lasa totul asa cum e, pentru ca din cand in cand, fara sa vrei si cand te astepti cel mai putin anumite lucruri se indreapta de la sine-nu intotdeauna,ce-i drept, dar daca esti norocos poti capata inca un motiv in plus de a fi zambi fara prea mare efort. O zi numai buna pentru a fuma o tigara pe o banca in timp ce soarele-ti intra in ochi.
De ce n-as fi fericita?
Fac parte din acea categorie de oameni care nu crede in fericire pana nu simte nevoia sa tipe din cauza ei. In fatza oglinzii, in somn, cu o cafea in mana, trebuie sa simta fiecare celula ca sunt fericita.

You are responsible for your own happiness.
Haide zambeste-mi frumos !

*Tu, omul care mi-ai fost drag ani intregi

Undeva de la terminarea generalei si inceperea liceului, ne-am schimbat. Ne-am schimbat atat de mult incat tu si cu mine, acel te iubesc pana la Dumnezeu si inapoi s-a transformat intr-un mare nimic. Acel intotdeauna o sa fiu langa tine sa te ridic s-a pierdut undeva incredibil de departe.

Tu ai drumul tau, iau eu al meu.
In fond am avut si zile proaste dar si multe zile incredibil de minunate. Ai fost un om care m-a invatat multe. Un om care m-a crescut o buna perioada de timp si care a stiut intotdeauna cum sa imi arate ca orice e posibil, chiar orice. De fiecare data cu o sa fie bine, iti promit ai fost in stare sa ma faci sa inteleg ca atunci cand ma astept cel mai putin lucrurile se rezolva de la sine. Dar mi-ai si demonstrat ca oamenii nu sunt intotdeauna asa cum speri.

Oamenii cresc, se schimba, mai mult sau mai putin..sau poate doar ajungi sa ii cunosti cu adevarat, si ti se ofera sansa de a alege daca mergi mai departe sau renunti. Eu am renuntat, am renuntat la tine nu pentru ca nu eram in stare sa fiu langa tine, ci pentru ca nu mai vreau.

Dar nu regret, vezi tu,cu tine m-am apucat de fumat si trebuie sa recunosc ca fumam al naibii de mult, nu ca acum ar fi diferit. Cu tine am chiulit ani intregi de la acelasi nenorocite de ore. Cu tine am plans, si tot cu tine, am ras pana la lacrimi in mijlocu' Republicii, cu durerea de burta de rigoare si privirile aruncate de trecatori dupa, de parca cine stie ce fumasem. Cu tine am tras o betie de neuitat urmata de cafelele de dupa. Cu tine am stat ore intregi in naiba mai stie ce baruri o vara intreaga si tot cu tine am sters nenumarate banci si trotuare (a nu se interpreta gresit).Cu tine am invatat ca polonez e de fapt un shot de nu mai stiu ce combinatie de bauturi si dracu stie ce sirop, nicidecum un covrig care se da langa bere. Cu tine am injurat toti cocalarii si cocletele de care am dat in drum spre casa. Cu tine am avut acum cativa ani o vara de-a dreptul geniala. Am facut multe lucruri impreuna, am fost acolo atat tu, cat si eu cand am avut nevoie de ajutor. Ne-am ridicat reciproc, ne-am incurajat si ne-am si distrat.

Ai fost omu' potrivit la locu' potrivit si in momentul potrivit. Am fost indeajuns de egoista incat am uitat sa iti multumesc pentru ca ai fost acolo pentru mine, pentru tot ce m-ai invatat, pentru ca m-ai crescut acea buna bucata de vreme, pentru ca ne-am simtit al dracu' de bine. Si nu in ultimul rand pentru ca ai fost tu.

Dar oricum ar fi ma bucur ca am renuntat la ceva ce avea sa strice tot ce am cladit in anii astia (a se citi amintiri). I got my own way and you've got yours.
Let's end this is a nice way.

Iti doresc o viata frumoasa in continuare.

8 februarie 2011

*Sunt fericita, sa ai o zi placuta


Azi am facut un joc destul de ingenios la psiho, sa-l descriem pe cel de langa noi..nu stiu mi s-a parut o tampenie initial. Dar daca stau sa ma gandesc mai bine foarte putini oameni te cunosc cu adevarat.

Sunt un om nesimtit pana in maduva oaselor.O persoana poate prea onesta si directa uneori. Agresiva si impulsiva. Ambitia si incapatanarea mea nu cunosc limite. Nu suport gandul acela,cum ca eu depind de cineva, sentimental sau financiar, nu exista asa ceva. Am fixurile mele, cum ar fi- eu nu pot invata daca pe birou nu e ordine. Daca vreau ceva, trebuie sa am, chiar daca e nevoie sa depun efort. Nu pot sa sufar monotonia. Ma pierd de multe ori in detalii. Daca cineva calca stramb si imi pierd increderea in el, nici Dumnezeu pe pamant nu o sa ma faca sa cred din nou in omu' ala. Iert, nu intotdeauna, dar iert. In schimb nu uit niciodata. Ma tin de cuvant. Toate pana la oamenii mei frumosi, pentru care am tot respectul din lume. Egoista,ipocrita si ironica doar cu cei care merita. Sunt un om foarte greu de citit. Imi place ca atunci cand incep ceva sa duc la bun sfarsit. Arat foarte greu ce simt si doar atunci cand sunt convinsa ca nu o sa incerce nimeni sa ma manevreze dupa bunul plac-ceva destul de greu, aproape inutil uneori. Merg pe ideea ca tii la un om daca vrei sa tii si poti oricand sa incetezi, la fel si cu fericirea, daca iti propui de ce nu? totul tine doar de psihic. Pot sa duc mult, si stiu asta, pentru ca daca te impiedici de fiecare obstacol ajungi un om demn de nimic, ba nu, rectific, un om demn de mila. Si mila,e cel mai jignitor sentiment. Doar pentru ca nu ma manifest intotdeauna, nu inseamna ca nu imi pasa. Nu imi place sa am mini-copii fidele care sa ma imite sau sa imi dea dreptate intotdeauna. Gresesc, sunt om si la fel ca toti oamenii si eu gresesc. Imi cer scuze cand stiu ca trebuie, nu doar de dragul de a spune imi pare rau. Nu ma imaginez altceva decat medic. Oamenii care chiar merita sunt dispusa sa lupt pentru ei. Sunt in stare la orice ora din zi sau din nopate sa-i ajut pe cei care conteaza pentru mine. E suficient sa spun ca imi pasa si sa stiu ca asa si e. Nu pot sa spun ceva doar de dragul de a spune, de exemplu acum ceva timp, cineva care era o persoana de care mi-a pasat,mai mult sau mai putin, o buna bucata de vreme, mi-a spus te iubesc si din nebunie pura sau poate bun-simt (desi nu sunt sigura ca posed intr-o asemenea cantitate imensa),am raspuns si eu te iubesc, si m-am simtit ca dracu si de atunci nu am mai spus nimic fara sa stiu ca e adevarat, mi se pare foarte ciudat, ca atunci cand un om iti spune ca ii pasa sau tu ii spui lui/el tie, si tu/el sa ii/iti raspunda/raspunzi cu aceeasi chestie, am impresia ca,cum eu am putut sa spun acel nenorocit de si eu te iubesc atata timp, de ce nu ar face si altcineva la fel? Si de atunci oricat de penibil ar fi, am invatat sa nu mai spun lucruri aiurea. Nu sunt posesiva, geloasa sau alte maimutareli d-astea care din punctul meu de vedere uneori sunt multe prea exagerate, adica ma daca un om chiar tine la tine atunci de ce sa te agiti ca un Pepsi, ai incredere in el, si de aici porneste totul, incredere. Sunt total de acord cu Why cheat? If you're not happy, just leave! Imi place la nebunie fraza A wise person once told me..that if a guy wants to be with a girl, he will make it happen, no matter what.Ma simt mai bine cand citesc I'm selfish, impatient and a little insecure. I make mistakes, I am out of control and at times hard to handle. But if you can't handle me at my worst, then you sure as hell don't deserve me at my best. si I am the Sky… nothing can stick to me. Planes fly through me. Storms roar past me. I'm still the sky. The sky is vast and unchanged, no matter what happens to it. For I am the Sky. Cred, de fapt, sunt convinsa ca totul se intampla cu un motiv, si am inceput sa accept asta !I believe that everything happens for a reason. People change so that you can learn to let go. Things go wrong so that you appreciate them when they're right. You believe lies so you eventually learn to trust no one but yourself. And sometimes good things fall apart so better things can fall together. Imi place sa fumez si nu intentionez sa ma las de fumat.Constienta de cele mai multe ori de slabiciunile si defectele altora, cat si de ale mele. Imi place sa mi se spuna direct, ma prind si singura aproape intotdeauna, doar ca uneori, am nevoie de confirmare ca e adevarat ce cred. Ma implic doar atunci cand vad implicare din partea celorlalti. Fara a incerca sa par superioara,sunt mandra de mine Pride is a personal commitment. It is an attitude which separates excellence from mediocrity. Citez o profesoara, care asa prefacuta si ipocrita cum e,am invatat ceva de la ea ai un caracter puternic si foarte usor ii poti calca in picioare pe cei slabi de inger, ai o fire impunatoare, temperament razboinic, de parca ai fi intr-un conflict continuu., am invatat ca e bine sa lasi garda jos, ca e cat se poate de in regula sa iti calci pe orgoliu si ca e minunat sa intelegi ca in viata e frumos sa il faci pe cel de langa tine catusi de putin fericit, doar fiind bun cu el, doar zambindu-i, doar aratandu-i cel mai mic gest de compasiune. Nu renunt usor. Si nu obisnuiesc sa ma dau batuta. Nu am pornit niciodata la drum ca ideea ca pot schimba un om, nu, e decizia fiecaruia dintre noi daca vreau sau nu sa incerce sa fie altfel.

Sunt atatea lucruri pe care nu le stim, mai avem atatea de invatat, dar in final sunt sigura ca se va dovedi ca a meritat.
Cu totii meritam o sansa. Cu totii avem nevoie din cand in cand de cineva care sa ne prinda. Fiecare e special- si daca lasi pe cineva sa-ti dea impresia ca nu e adevarat, atunci tu omule, esti asa un naiv (a se citi prost).
Remember, no one could actually say you deserve something/someone better because the best thing you deserve- will always be your choice.

Si ceva ce mi-a spus o tipa- great person - Curajul nu consta in acte de eroism, de vitejie, ci curajos este acela care se poate deschide in fata altora spre a-i lasa sa invete de la el (si despre el). Si curajul e intotdeauna rasplatit.

Eu.. sunt eu, nimic mai mult, nimic mai putin.

5 februarie 2011

*Alchimist

Aici soldatul..am doar o placuta la gat pe care e scris un numar-destul de lung. Nu stiu cum ma cheama, dar orice nume as avea, cred ca e unul comun. Stiu doar ca trebuie sa lupt: Comme un fou.Comme un soldat, si sa raman mereu cu zambetu' pe buze si cu fericirea mea: Comme une star de cinéma. Sa lupt pentru ce vreau, sa lupt pentru binele si fericirea mea, sa lupt ca sa ajung undeva.. sa lupt pentru mine!

Nu am voie sa renunt pentru ca ordinele primite de la unitatea centrala trebuie respectate intocmai, orice fel de abatere e sanctionata in functie de gravitatea ei, un luptator trebuie sa se supuna.

Am propiul meu Crez ce ma ghideaza constant, asemeni unei busole. Am incredere in mine si in fortele mele si stiu clar ca nimeni si nimic nu o sa ma poata opri din a-mi indeplini misiunea cu succes,oricat de solicitanta sau epuizanta se va dovedi a fi.

Azi am intalnit inca o luptatoare, nici ea nu isi stia numele si la fel ca si mine, si ea avea o placuta, doar ca era scris alt numar-cam le fel de lung. Unitatea ei centrala incerca sa restabileasca legatura cu ea, doar din cauza inamicilor,care interferau, primea informatii gresite.
Am incercat sa ii reinstalez programul, a fost foarte greu recunosc, dar dupa cateva ore de munca am reusit sa o ajut sa isi (re)gaseasca Crezul. Rezultatul a fost unul incredibil de minunat. Si-a dat seama ca se auto distrugea pe ea in loc sa anihileze inamicul. A inceput totul de la 0, isi reface circuitele, stie ca nu va fi usor, dar i-am promis ca ii voi fi alaturi.

Mi-a demonstrat ca se poate. Mi-am dat seama ca fara sa vreau am ramas si eu cu ceva,doar un Alchimist adevarat poate sa vindece! Oricum ar fi un soldat nu se da batut niciodata!

Aici soldatul cu o placuta pe care scrie un numar- destul de lung.

25 ianuarie 2011

*I wish you the best !

Sunt atatia mancatori de cacat, printre care va aflati si voi, tind sa cred ca va e menita soarta. Fiecare face ce poate si cat il duce capu',ce-i drept cam putin..oricum raman la ideea ca e o tampenie sa ai asteptari prea mari de la un om. Dar nu despre asta vreau sa vorbesc, ci despre fericire.

Fericire..cred, da cred, cred..ca esti cu adevarat fericit abia atunci cand esti in stare sa accepti ca toate se intampla cu un motiv, doar atunci cand intelegi ca asa inveti si ca asa cresti mare, cand esti capabil sa spui ca tot raul este spre bine si sa si crezi asta. Ce mai, esti fericit atunci cand vezi ca la sfarsitu' zilei, oricat de buna sau rea ar fi fost ea, tu ai ramas tot cu prietenii tai care inca sunt alaturi de tine, cu familia ta, cu ceea ce conteaza pentru tine. In fond, orice cacat s-ar intampla mereu va fi loc de mai rau, si oricum ar fi el,ireversibil sau nu, sigur va fi cu un motiv. Oricum cert e ca fericirea exista.

Oamenii au ajuns sa fie lacomi, sa aiba o lacomie de liniste. Atunci cand isi vorbesc nu se mai privesc in ochi. Stiu lucruri mari, fac lucruri mari, dar prea putini mai sunt atenti la detalii, la gesturi, prea putini mai pretuiesc acel nenorocit de zambet, de fapt acele nenorocite de zambete pe care le posedam fiecare si care multi dintre noi uita la ce sunt folositoare. Pizda matii greu e sa zambesti a dracu. Cred ca am putea numara lejer pe degete oamenii pe langa care trecem intr-o zi si care zambesc,care chiar zambesc.

Adevarul e ca fiecare a ajuns sa fie preocupat de problemele lui, de ce are de facut, si cu totii cred ca incepem sa uitam ca fericirea se rezuma chiar si la gesturi marunte, poate chiar si la numarul de tigari din pachet, la cafeaua aia bauta de dimineata, la berea pe care o ai in fata, la prietenii cu care faci toate tampeniile si care sunt acolo pentru tine cand ai cate o problema..la tine.

Poate o sa intelegi si tu candva, sau poate nu.. Nu am cum sa vorbesc de ura sau mila, sau orice alt sentiment jignitor, eu nu pot proceda asa pentru ca asta ar presupune o risipa de energie si timp,pe care le pot investi la fel de bine in orice altceva. Poate ca ar trebui sa treci odata peste si gata, ar fi spre binele tau.

Durerea voastra e mult mai mare decat durerea mea.
You should acknowledge your failures and move pass them because you´re just another screw up human being who needs to move on.
I wish you the best!